Opus Dei

„Sunt inimi care se închid față de lumina credinței. Idealurile de pace, de reconciliere și de fraternitate sunt acceptate și proclamate, dar – nu de puține ori – sunt contrazise de fapte. Unii oameni se străduiesc în zadar să încătușeze vocea lui Dumnezeu, împiedicând răspândirea ei fie prin forța brută, fie printr-o armă mai puțin zgomotoasă, dar poate mai cruntă, pentru că amorțește spiritul: indiferența” (E Cristos care trece, nr. 150)

Apoi cei unsprezece discipoli au mers în Galileea, pe muntele hotărât lor de Isus. Cum L-au văzut, s-au prosternat în fața Lui, dar unii se îndoiau.

Studiile privind fondul lingvistic al evangheliilor indică faptul că majoritatea cuvintelor atribuite lui Isus, consemnate în texte, au fost rostite inițial într-o limbă semitică. Deşi e foarte posibil ca Isus să fi cunoscut şi folosit ocazional ebraica, se pare că în conversaţia de zi cu zi şi în activitatea de predicare vorbea preponderent în aramaică, limba curentă a iudeilor din Galileea.

Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer, Întemeietorul Opus Dei, și-a dorit mereu în timpul vieții sale să viziteze Țara Sfântă, ca să urmeze, și în acest aspect, pașii lui Isus Cristos

Isus ispitit. Tradiţia explică această scenă considerând că Domnul nostru, pentru a ne da exemplu în toate, vrea să fie supus şi ispitei

Văzând mulţimile, [Isus] s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el discipolii săi. Şi, deschizându-şi gura, îi învăţa zicând: "Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor"

Întorcându-se la discipoli, a văzut o mare mulţime în jurul lor şi cărturari care discutau cu ei

Purtându-şi singur crucea, a ieşit spre locul numit "al Craniului", care în ebraică este numit "Golgota", unde l-au răstignit pe el şi împreună cu el alţi doi, de o parte şi de alta, iar Isus în mijloc

În seara aceleiaşi zile, prima a săptămânii, deşi uşile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: "Pace vouă!"

Pentru a merge pe urmele lui Cristos, apostolul de astăzi nu vine să reformeze nimic, nici cu atât mai puţin să se dezintereseze de realitatea istorică, care îl înconjoară... – Este suficient să acţioneze ca primii creştini, dând viaţă ambientului