Opus Dei

Foarte umani, foarte divini (09): Câteva virtuți care ne pregătesc să fim suflete contemplative în viața obișnuită.

Foarte umani, foarte divini (08): În acest al optulea articol, ne vom opri asupra unor sfaturi și atitudini care ne pregătesc să fim sămânța fertilă, fiecare la locul său în lume.

Maica noastră ne învață să fim complet deschiși voinței divine, chiar dacă aceasta este misterioasă. De aceea, ea este maestră a credinței.

În inima preotului bate o dorință profundă de fidelitate față de Dumnezeu și de slujire a celorlalți. Cei care descoperă chemarea de a trăi spiritul Opus Dei găsesc în Societatea Preoțească a Sfintei Cruci un sprijin pe drumul lor de sfințenie, în deplină unire cu episcopul și cu prezbiteriul.

Foarte umani, foarte divini (07): În acest al șaptelea articol vom descoperi câteva virtuți ale muncii ascunse într-o imagine folosită de Isus: cea a femeii care pregătește pâinea pentru mulți. Provocarea constă în a ne transforma sarcinile zilnice în iubire pentru cei din jurul nostru.

Foarte umani, foarte divini (06): Reflectarea, alegerea căii, trecerea la acțiune. Trei momente esențiale care conturează prudența, virtutea necesară pentru a face binele în singurul loc real: aici și acum.

Foarte umani, foarte divini (05): Orice prietenie autentică presupune un efort atât pentru a intra în viața celorlalți, cât și pentru a le face loc în inima noastră. În acest al cincilea articol, trecem în revistă câteva virtuți care ne facilitează această sarcină.

Foarte umani, foarte divini (04): Dorința noastră de a deveni mai buni se hrănește din mediul în care trăim și rodește în relațiile cu ceilalți.

Foarte umani, foarte divini (03): În acest al treilea articol, pătrundem în inima virtuților: ce sunt ele, cum ne orientează afectivitatea și de ce ne fac mai liberi. Afectivitatea și creșterea interioară.

Foarte umani, foarte divini (02): Harul botezului, virtuțile teologale sau demnitatea noastră de copii: iată forțe ce ne conduc la Dumnezeu.