Opus Dei

„Pentru mine Tabernacolul a fost întotdeauna Betania, locul liniștit și blând unde se află Cristos”, spune sfântul Josemaría în această omilie despre devoțiunea față de Preasfântul Sacrament, pe care a rostit-o la 28 mai 1964, sărbătoarea Corpus Christi.

Cu prilejul Sărbătorii Preasfintei Inimi a lui Isus, sfântul Josemaría a rostit această omilie — publicată în iunie 1966 și inclusă ulterior în volumul de omilii „E Cristos care trece” — în care spune: «Adevărata devoțiune față de Inima lui Isus se concretizează în a-L cunoaște pe Dumnezeu și a ne cunoaște pe noi înșine, în a-L privi pe Isus și a ne îndrepta spre El».

Omilie rostită de fondatorul Opus Dei, la 25 mai 1969, în sărbătoarea Rusaliilor. Publicată în cartea „E Cristos care trece”.

Omilie a Sfântului Josemaría la sărbătoarea Înălțării Domnului la cer, predicată pe 19 mai 1966 și publicată în „E Cristos care trece”.

Predică despre Preasfânta Fecioară Maria, cu ocazia lunii mai, rostită de fondatorul Opus Dei la data de 4 mai 1957 și inclusă în cartea „E Cristos care trece”.

Videoclip remasterizat al unei întâlniri cu Sfântul Josemaría la Teatrul Coliseo (Buenos Aires, Argentina), pe 26 iunie 1974, cu un an înainte de moartea sa. Include subtitrări în limba română.

În acest film Sfântul Josemaria ne invită să trăim în fiecare zi din iubire: „Să nu-ți fie rușine faptul că ești un vas simplu, cu imperfecțiuni, dar ne vom lupta toată viața să le corectăm; până la capăt. Asta înseamnă iubirea!”.

Am intrat în timpul Postului Mare, timp de pocăinţă, de purificare, de convertire. Nu este o îndatorire uşoară. Creştinismul nu este un drum comod: nu este suficient „a sta” în Biserică şi să faci să treacă anii. În viaţa noastră, viaţa de creştini, prima convertire – acel moment irepetabil, de neuitat, în care se vede cu atâta claritate tot ceea ce Domnul ne cere – este important; însă şi mai importante şi dificile sunt convertirile succesive.

Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.

Vino, Duhule Preasfânt! Luminează mintea mea pentru a cunoaşte poruncile tale. Întăreşte inima mea împotriva curselor duşmanului