A vorbi cu Dumnezeu

Mi-ai scris: „A te ruga înseamnă a vorbi cu Dumnezeu. Dar, despre ce?“ – Despre ce? Despre El, despre tine: bucurii, tristeţi, succese şi înfrângeri, ambiţii nobile, preocupări zilnice... slăbiciuni!

Texte pentru meditație

Mi-ai scris: „A te ruga înseamnă a vorbi cu Dumnezeu. Dar, despre ce?“ – Despre ce? Despre El, despre tine: bucurii, tristeţi, succese şi înfrângeri, ambiţii nobile, preocupări zilnice... slăbiciuni! şi rugăciuni de mulţumire şi cereri: şi Iubire şi ispăşire.

În două cuvinte: a-L cunoaşte şi a te cunoaşte: „a frecventa un prieten“.

Drum, 91

Cum adică, nu ştii să te rogi? – Aşază-te în prezenţa lui Dumnezeu şi din clipa în care spui: „Doamne, nu ştiu să fac rugăciunea!...“, fii sigur că ai început s-o faci.

Drum, 90

Încet. – Cântăreşte ce spui, cine o spune şi cui. – Căci vorba pripită, ce nu lasă loc cumpănirii, este zgomot şi zornăială.

Îţi voi zice, folosind cuvintele Sfintei Tereza, că nu o numesc rugăciune, deşi îţi mişti buzele mult.

Drum, 85

Stăruieşte în rugăciune. – Stăruieşte chiar dacă osteneala ta ţi se pare stearpă. Rugăciunea este mereu rodnică.

Drum, 101

Viaţa interioară, pe primul loc. Câţi încă n-o înţeleg! Când aud vorbindu-se de viaţa interioară se gândesc la nausuri cenuşii sau la aerul viciat din unele sacristii. De mai mult de un sfert de secol încerc să învăţ că nu este nimic din toate acestea. Eu mă refer la viaţa interioară a creştinilor obişnuiţi, aceia care se întâlnesc în mod obişnuit în plină stradă, sub cerul liber; aceia care pe stradă, la muncă, în familie şi în momentele de distracţie nu-l pierd din vedere pe Isus în întreaga zi. Nu este oare aceasta o viaţă de rugăciune continuă? Şi nu ai înţeles oare şi tu necesitatea de a fi sufletul rugăciunii, de a avea cu Dumnezeu un raport care să te îndumnezeiască? Aceasta este credinţa creştină, şi astfel au înţeles totdeauna sufletele despre rugăciune: Devin-o Dumnezeu – scrie Clement Alexandrinul – omul care vrea tot ceea ce Dumnezeu vrea.

Este Isus care trece, 8

Începutul nu este uşor; costă efort a se adresa Domnului şi să-i mulţumeşti pentru pietatea sa paternă şi concretă faţă de noi. Apoi, puţin câte puţin – deşi nu este ceva de sentiment – iubirea lui Dumnezeu devine tangibilă ca o urmă profundă în suflet. Cristos ne urmează cu iubire: Iată, stau la uşă şi bat. Cum merge viaţa ta de rugăciune? Nu simţi uneori, în timpul zilei, dorinţa de a vorbi cu El, fără grabă? Ţi se întâmplă să-i spui uneori: apoi îţi voi povesti totul, vom vorbi despre aceasta împreună?

Este Isus care trece, 8

Rugăciunea devine atunci neîncetată, ca bătaia inimii şi pulsul arterelor. Fără această prezenţă a lui Dumnezeu nu există viaţă contemplativă; şi fără viaţă contemplativă la puţin serveşte a lucra pentru Cristos, pentru că dacă Dumnezeu nu construieşte casa, în zadar se ostenesc constructorii ei.

Este Isus care trece, 8

Nu ştii ce să-i spui Domnului în rugăciune. Nu-ţi aminteşti nimic şi totuşi ai dori să te sfătuieşti cu El în multe privinţe. – Ascultă: notează de-a lungul zilei despre ce doreşti să cercetezi în prezenţa lui Dumnezeu. Apoi, cu această notă, începe-i rugăciunea.

Drum, 97

Totul se îndreaptă spre o singură realitate: totul este rugăciune, totul poate şi trebuie să ne poarte la Dumnezeu, alimentând un raport continuu cu El, de dimineaţă până seara. Orice muncă onestă poate fi rugăciune; şi orice muncă fiind rugăciune, este apostolat. Astfel sufletul se întăreşte într-o unitate de viaţă simplă şi puternică.

Este Isus care trece, 10

Vorbeşte Isus: „Şi eu vă spun vouă: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide“.

Roagă-te. În ce afacere lumească ţi s-ar oferi mai multe garanţii de reuşită?

Drum, 96