Sfințenia este pentru mine?
Sf. Josemaría, a cărui sărbătoare este la 26 iunie, a propovăduit neobosit chemarea universală la sfințenie: „Ia aminte: în lume există mulți bărbați și femei și învățătorul nu exclude pe nici unul de la chemarea sa... El îi cheamă la viață creștină, la o viață de sfințenie, la o viață vrednică de un ales, la o viață veșnică.” Forja, 13
28 martie 1925: Josemaría, preot
Pe data de 28 martie 1925 Josemaria a fost hirotonit preot în capela seminarului. A celebrat prima Sf. Liturghie în Bazilica Stâlpului din Zaragoza.
Iubirea cu iubire se plăteşte
Secretul mare al sfinţeniei se rezumă la o tot mai mare asemănare cu El, care este singurul şi cel mai bun Model. (Forja, 752)
Pocăinţa este...
Motive pentru pocăinţă?: Ispăşire, îndreptare, cerere, mulţumire, cale de a progresa...: pentru tine, pentru mine, pentru ceilalţi, pentru familia ta, pentru ţara ta, pentru Biserică... Şi pentru o mie de alte motive. (Drum, 232)
"Te ador, Te iubesc, sporeşte-mi credinţa"
Când Îl primeşti, spune-I: Doamne, cred în Tine; te ador, te iubesc, sporeşte-mi credinţa. Fii sprijin pentru slăbiciunea mea, Tu, care Te-ai dăruit în Euharistie, intră în mine, pentru a corecta slăbiciunea creaturilor. (Forja, 832)
Tu eşti hotărât să-ţi formulezi propuneri sincere?
A practica mari mortificări în unele zile, pentru a le abandona în alte zile, nu acesta este spiritul de penitenţă. Spiritul de penitenţă presupune să ştim să ne învingem zilnic, oferind lucruri - mari sau mici - din iubire, şi în mod nespectaculos (Forja, 784)
Un moment unic
Convertirea este un fapt de-o clipă. – Sfinţirea este operă de-o viaţă. (Drum, 285)
"La uitarea de sine se ajunge prin rugăciune"
Cei mai mulţi dintre cei care au probleme personale "le au" din egoismul de a se gândi la ei înşişi (Forja, 310)
"Rugăciune continuă, de dimineaţa până seara"
Adevărata rugăciune, care îl absoarbe total pe individ, nu este favorizată atât de singurătatea deşertului, cât de reculegerea interioară (Brazdă, 460)
"Isus a rămas în Euharistie din dragoste"
Frecvenţa cu care îl vizităm pe Dumnezeu este în funcţie de doi factori: credinţă şi inimă; a vedea adevărul şi a-l iubi (Brazdă, 818)