În acest articol veți găsi textul integral al consacrării către Prea Dulcele Inimă a Mariei. Îl punem la dispoziție pentru ca orice persoană din Opus Dei să îl poată citi și medita. Sfântul Josemaría a rânduit ca aceste consacrări să fie reînnoite în fiecare an cu ocazia sărbătorilor corespunzătoare și ca membrii Lucrării să le reînnoiască împreună cu ceilalți din centrul lor. Articolul cuprinde contextul istoric în care sfântul Josemaría a făcut pentru prima dată această consacrare, textul integral și resurse pentru a aprofunda devoțiunea față de Prea Dulcele Inimă a Mariei.

• Context istoric
• Textul consacrării către Preadulcea Inimă a Mariei
• Resurse pentru rugăciune și aprofundare

Context istoric

Fondatorul a consacrat Opus Dei de patru ori: Sfintei Familii (1951), Prea Dulcii Inimi a Mariei (1951), Preasfintei Inimi a lui Isus (1952) și Duhului Sfânt (1971). În toate aceste cazuri, sfântul Josemaría a făcut acest pas pentru a cere ajutorul lui Dumnezeu în fața unor nevoi concrete.

A doua consacrare a avut loc la 15 august 1951, în sanctuarul din Loreto. În lunile precedente, Fondatorul avusese presentimentul că asupra Lucrării plana o amenințare gravă, din cauza unui ansamblu de indicii care, în diferite grade, conduceau în această direcție. Dar, întrucât nu avea dovezi concludente și nici nu știa cui să se adreseze pentru a acționa și a face față acelui pericol, neliniștea sa lăuntrică nu își găsea alinarea. În cele din urmă, le-a cerut tuturor membrilor Opus Dei să rostească invocația: Cor Mariæ dulcissimum, iter para tutum! („Prea Dulce Inimă a Mariei, pregătește-ne un drum sigur!”) și a hotărât să consacre Lucrarea Prea Dulcii Inimi a Mariei. A ales sanctuarul din Loreto, unde este venerată Sfânta Casă, pentru a face această consacrare. După ce a celebrat Sfânta Liturghie, a rostit în mod spontan cuvintele consacrării pe un coridor aflat în spatele altarului Sfintei Case (în acel moment, fericitul Álvaro del Portillo celebra Sfânta Liturghie).

Ulterior a alcătuit o formulă a consacrării și a stabilit ca aceasta să fie reînnoită în fiecare an, la 15 august.

Câteva luni mai târziu a ieșit la iveală amenințarea despre care sfântul Josemaría fusese avertizat prin mai multe împrejurări, între altele prin înștiințarea fericitului cardinal Schuster, arhiepiscop de Milano. Potrivit informațiilor existente, era vorba despre o încercare de revizuire a statutului juridic al Opus Dei (care fusese aprobat definitiv de Papă cu numai un an înainte), pentru a-l modifica în mod substanțial, mergând până la a-l exclude chiar pe Fondator. În urma protestului hotărât al mons. Escrivá, adresat cardinalului Tedeschini, care l-a prezentat papei, Pius al XII-lea a pus capăt — provizoriu în 1952, iar definitiv în 1955 — oricărei proceduri aflate în desfășurare, iar chestiunea s-a încheiat astfel.

Această consacrare se armonizează cu profundul spirit marian care caracterizează viața spirituală a membrilor Opus Dei și a venit să confirme o realitate trăită încă de la început: încredințarea Lucrării și a apostolatelor sale sub ocrotirea Preasfintei Fecioare Maria.

Textul consacrării către Preadulcea Inimă a Mariei

O, Preasfântă Marie, care, pentru că L-ai zămislit în sânul Tău feciorelnic pe Isus Cristos, ești pentru noi Mamă a harului și a vieții, a milei și a iertării: primește cu bunăvoință consacrarea Opus Dei pe care acum o facem către Inima Ta Neprihănită.

Sfântă Marie, speranța noastră, tron al înțelepciunii, slujitoarea Domnului, Maica Iubirii Frumoase: dobândește-ne, prin puternica Ta mijlocire, ca această consacrare să fie plăcută lui Isus.

Îți consacrăm ființa noastră și viața noastră; tot ceea ce este al nostru: ceea ce iubim și ceea ce suntem. Ție îți încredințăm trupurile noastre, inimile noastre și sufletele noastre; ai Tăi suntem noi și ale Tale sunt apostolatele noastre. Dorim ca totul, în noi și în jurul nostru, să Îți aparțină și să participe la binecuvântările Tale materne.

Și pentru ca această consacrare să fie cu adevărat eficace și trainică, reînnoim astăzi la picioarele Tale, Doamnă, dăruirea pe care am făcut-o lui Dumnezeu în Opus Dei.

Rugăciune

O, Inimă a Mariei, Maică a lui Dumnezeu și Mama noastră; Inimă preadulce, imagine desăvârșită a Inimii lui Isus, ascultă rugăciunile pe care, cu evlavie filială, Ți le adresăm:

Aprinde sărmanele noastre inimi, pentru ca să-L iubim cu tot sufletul pe Dumnezeu Tatăl, pe Dumnezeu Fiul și pe Dumnezeu Duhul Sfânt; revarsă în noi o mare iubire față de Biserică și față de Papă și fă-ne să trăim pe deplin supuși tuturor învățăturilor lor; dă-ne o mare iubire față de Lucrare, față de Părintele nostru, față de Părinte și față de Directorii noștri; fă ca, fiind fideli vocației noastre, să avem un zel arzător pentru suflete; înalță-ne, Doamnă, la starea iubirii desăvârșite față de Dumnezeu și dăruiește-ne harul perseverenței finale.

Și pentru că rugăciunea Ta poate totul în fața Domnului, îngăduie-ne să Te alegem ca ocrotitoare specială: pentru ca, după ce vom fi trăit cu sfințenie pe pământ, să avem fericirea de a lăuda împreună cu Tine Preasfânta Treime în vecii vecilor în Cer. Amin.

^{Se încheie rostindu-se de trei ori invocația:}

Cor Mariae dulcissimum,

^{iar toți răspund de fiecare dată:}

iter para tutum!

Pentru a fi făcută în toate centrele Opus Dei, în ziua de 15 august, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Loreto, 15 august 1951

Resurse pentru rugăciune și aprofundare

• Texte pentru a ne ruga cu Sfântului Josemaría la Preadulcea Inimă a Mariei
• Sfânta Fecioară, pricina bucuriei noastre. Omilie rostită de sfântul Josemaría la 15-VIII-1961 și publicată în volumul „E Cristos care trece”.
• Sfântul Josemaría la Loreto. Relatarea consacrării, de Ana Sastre..
• Adormirea Maicii Domnului. Mai multe resurse pentru aprofundarea acestei sărbători și a acestui mister din viața Fecioarei Maria.

Texte ale Sfântului Josemaría despre Preadulcea Inimă a Mariei

• Există o inimă mai omenească decât aceea a unei creaturi care revarsă un simţ supranatural? Gândeşte-te la Maria, cea plină de har, Fiica lui Dumnezeu Tatăl, Mama lui Dumnezeu Fiul, Mireasa Dumnezeului Duh Sfânt; în inima ei este loc pentru întreaga umanitate, fără diferenţe şi discriminări. – Fiecare este pentru ea un copil, o copilă. (Brazdă, nr. 801)

• Să mergem la Maria, mama noastră, creatura cea mai excepţională care a ieşit din mâinile Domnului. Să îi cerem să ne facă oameni de bine şi ca aceste virtuţi omeneşti, înlănţuite în viaţa de har, să se transforme în cel mai bun ajutor pentru cei care, ca noi, lucrează în lume pentru pacea şi pentru fericirea tuturor. (Prietenii lui Dumnezeu, nr. 93)
• Cor Mariae Dulcissimum, iter para tutum; Preadulce Inimă a Mariei, dă-ne putere și siguranță pe drumul vieții noastre pământești: fii tu însăți drumul nostru, pentru că tu cunoști calea și scurtătura sigură care duc, prin iubirea ta, la iubirea lui Isus Cristos. (E Cristos care trece, nr. 178).
  
• Obișnuiește-te să îți pui biata ta inimă în Dulcea Inimă Neprihănită a Mariei, pentru ca Ea să o purifice de toată zgura şi să te conducă la Preasfânta şi Milostiva Inimă a lui Isus.(Brazdă, nr. 830). 
• «Cor Mariae perdolentis, miserere nobis» – Invocă Inima Sfintei Maria cu însuflețire și hotărâre de a te uni cu durerea ei, ca reparaţie pentru păcatele tale şi pentru acelea ale oamenilor din toate timpurile.
  – Şi cere-i – pentru fiecare suflet – ca durerea ei să mărească în noi aversiunea față de păcat, și să ştim să iubim, ca ispăşire, contrarietăţile fizice sau morale din fiecare zi. (Brazdă, nr. 258).

• Cere cu încredere deplină, în fiecare zi, ajutorul Preasfintei Fecioare. Sufletul şi viaţa ta vor fi întărite. – Ea te va face părtaș la comorile pe care le păstrează în inima ei, căci „nu s-a auzit niciodată să fi fost părăsit cel care a cerut ocrotirea sa”. (Brazdă, nr. 768)

• Să-i cerem Maicii Domnului, care este și Mama noastră, să ne pregătească drumul care duce la iubirea deplină: Cor Mariae dulcissimum, iter para tutum! Dulcea ei Inimă cunoaște cel mai sigur drum spre a-L întâlni pe Cristos. (E Cristos care trece, nr. 38).