Opus Dei

Virtutea tăriei ne permite să-L urmăm pe Isus oricare ar fi condițiile schimbătoare ale vieții noastre și ale anturajului nostru.

Câteva virtuți care ne pregătesc să fim suflete contemplative în viața obișnuită.

Prin munca noastră și relațiile pe care le stabilim cu ea, contribuim, ca cetățeni, la construirea unei societăți – si o istorie – conformă cu demnitatea persoanei și în căutarea sensului său.

În acest al optulea articol, ne vom opri asupra unor sfaturi și atitudini care ne pregătesc să fim sămânța fertilă, fiecare la locul său în lume.

Rugăciunea contemplativă dezvoltă o nouă manieră de a privi ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Este un dar care ne împlinește dorința naturală de a ne uni cu Dumnezeu în cele mai variate circumstanțe.

Câteva considerații ale Sfântului Josemaría care ne pot ajuta să ne unim și mai mult cu Dumnezeu și cu Biserica în diversele acțiuni liturgice.

Raporturile noastre cu Dumnezeu în rugăciune sunt intim legate de ansamblul acțiunilor noastre cotidiene. Isus a semnalat-o în predicarea Sa, iar sfântul Josemaría o amintea mereu.

„Stuff” prezintă o conversație cu șapte cupluri din țări și realități diferite, dar care împărtășesc aceeași preocupare: copiii lor ar trebui să fie capabili să creeze relații sănătoase cu lucrurile materiale și să știe cum să le folosească în mod responsabil.

Sfântul Josemaría vorbea despre un „quid divinum”, ceva divin, de descoperit în jurul nostru, în treburile de care ne ocupăm. Pentru noi se deschide astfel o nouă dimensiune, care ne permite să împărțim totul cu Dumnezeu.

De-a lungul vieții noastre de rugăciune, există, desigur, dificultăți sau îndoieli. În asemenea perioade, sunt numeroase motive să gândim că Dumnezeu, în mod deosebit, este alături de noi.