Foarte umani, foarte divini (XXI): Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa: justiția (II)
Relațiile cele mai importante ale vieții noastre definesc cele mai importante îndatoriri. Justiția ne desenează un fel de hartă pentru a nu le pierde din vedere. Editorialul seriei despre virtuți „Foarte umani, foarte divini”.
Foarte umani, foarte divini (XIX): Să dai ce este mai bun din tine
Virtuțile ne pun în valoare personalitatea și ne fac flexibili pentru a descoperi binele în situațiile cotidiene.
Foarte umani, foarte divini (XV): Simplitate, pentru a vedea calea clar
Știind că suntem văzuți de Dumnezeu și trăind în prezent: două atitudini care fac simplitatea să crească în viața noastră.
Foarte umani, foarte divini (XII): Ceea ce contează cu adevărat
Provocarea de a fii sărac în duh trăind în mijlocul lumii.
Foarte umani, foarte divini (XI): Atunci, lumea îți vorbește
Temperându-ne dorința cunoașterii ni se permite să atingem realitatea și să fim suflete contemplative în mijlocul lumii.
Foarte umani, foarte divini (X): Te voi urma pretutindeni unde vei merge
Virtutea tăriei ne permite să-L urmăm pe Isus oricare ar fi condițiile schimbătoare ale vieții noastre și ale anturajului nostru.
Foarte umani, foarte divini (VII): Munca noastră, plămada lui Dumnezeu
În acest al șaptelea articol vom descoperi câteva virtuți de practicat în muncă, servindu-ne de o imagine propusă de Isus: femeia care prepară pâinea spre a-i hrăni pe mulți. Provocarea constă în a ne transforma sarcinile cotidiene în iubire pentru cei care ne înconjoară.
Foarte umani, foarte divini (I): Isuse, ce trebuie să facem noi?
În acest prim articol despre virtuțile umane, vom vedea că toate dorințele noastre își pot găsi armonia în Dumnezeu. Acest lucru cere timp dar rezultatul final este o reușită.