Foarte umani, foarte divini (III): Să căutăm sentimentele lui Cristos
În acest al treilea articol, pătrundem în inima virtuților: ce sunt ele, cum ne orientează afectivitatea și de ce ne fac mai liberi.
Foarte umani, foarte divini (XXI): Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa: justiția (II)
Relațiile cele mai importante ale vieții noastre definesc cele mai importante îndatoriri. Justiția ne desenează un fel de hartă pentru a nu le pierde din vedere. Editorialul seriei despre virtuți „Foarte umani, foarte divini”.
Foarte umani, foarte divini (XX): Vrednic și drept este: justiția (I)
Justiția începe prin relația noastră cu Dumnezeu, care își găsește punctul de ancorare într-o atitudine cheie: recunoștința. Noul articol al seriei despre virtuți „Foarte umani, foarte divini”.
Foarte umani, foarte divini (XIX): Să dai ce este mai bun din tine
Virtuțile ne pun în valoare personalitatea și ne fac flexibili pentru a descoperi binele în situațiile cotidiene.
Foarte umani, foarte divini (XVII): Puterea delicată a încrederii
Încrederea permite descoperirea potențialului ascuns în fiecare dintre noi. Ea ne face să creștem într-un mod natural și armonios. Ne face să mergem mai departe.
Foarte umani, foarte divini (XVI): Obediența, deschiderea inimii
Să rămânem deschiși la vocea lui Dumnezeu, să ne lărgim inima; acest lucru ne permite să fim, ca Isus, în lucrările Tatălui nostru.
Foarte umani, foarte divini (XV): Simplitate, pentru a vedea calea clar
Știind că suntem văzuți de Dumnezeu și trăind în prezent: două atitudini care fac simplitatea să crească în viața noastră.
Foarte umani, foarte divini (XIV): Cuvinte adevărate pentru a ilumina
Isus și primii discipoli au dat dovadă de o mare dragoste pentru adevăr, fiind siguri de a comunica o noutate care umple viața de bucurie.
Foarte umani, foarte divini (XIII): Din toată inima ta
Virtutea castității se raportează la capacitatea noastră de a percepe ceea ce poate să umple inima umană, să aspire la aceasta și să se bucure de ea; ea ne permite să-l descoperim pe Dumnezeu în toate.
Foarte umani, foarte divini (XII): Ceea ce contează cu adevărat
Provocarea de a fii sărac în duh trăind în mijlocul lumii.