Dragii mei, fie ca Isus să aibă grijă de fiii şi fiicele mele!

Sfântul Josemaría ne îndemna, prin cuvântul şi exemplul său, să simţim una cu Biserica „sentire cum Ecclesia” ; să trăim în plină sintonie cu Biserica. O sintonie care ne duce spre starea de a ne înveseli odată cu bucuriile ei şi de a suferi odată cu suferinţele sale.

În anii cei grei, în care Sfântul Paul al VI-lea a ajuns să spună că „fumul satanei” intră prin crăpăturile Bisericii, Părintele nostru a insistat asupra faptului că erau atunci „timpuri de rugăciune” şi „timpuri de reparaţii”. Chiar acest îndemn aș fi vrut să răsune şi acum, în sufletele noastre, în faţa situaţiei actuale – diferite, dar, nu mai puţin dificile decât aceea -, când odată cu confuzia doctrinară şi cu greşelile practice, este foarte dureroasă divizarea. Şi de aceea, vom încerca să fim buni fii ai Bisericii, ajutându-l prin rugăciunea noastră în misiunea sa pe Papa, care reprezintă principiul vizibil al unității credinței și comuniunii.

Fiice şi fii ai mei, a considera greutăţile ceasului prezent, cu siguranţă grave, nu ne poate conduce către o atitudine pesimistă şi lipsită de speranţă. Mai ales, pentru că, deşi compusă din femei şi bărbaţi slabi, Biserica este Poporul lui Dumnezeu, Trupul lui Cristos şi Sacramentul universal al mântuirii. Pe de altă parte, aşa cum ne spunea don Javier – şi în această privință toţi avem experienţă – „câţi oameni buni sunt pe lume!”

În rugăciunea pentru Biserică, să ne adresăm în mod frecvent Sfântului Arhanghel Mihail, aşa cum Papa Francisc a cerut acum câteva luni; Sfântului Iosif, patronul Bisericii universale, în special în jurul datei de 19 martie; şi întotdeauna Sfintei Maria, Mater Ecclesiae - Maica Bisericii.

Cu toată dragostea vă binecuvântează, la începutul Postului Mare,

Părintele vostru,

Roma, 7 martie 2019