Mons. Fernando Ocáriz: „Calea cea mai fidelă de a sluji Biserica este să nu fim indiferenți față de vicisitudinile lumii noastre”

Prelatul Opus Dei reflectează asupra mai multor teme de actualitate în acest interviu acordat agenției Exaudi.

În acest interviu exclusiv, Claudio Caruso dialoghează cu prelatul Lucrării, Mons. Fernando Ocáriz, într-o conversație profundă care abordează provocările familiei contemporane, impactul real al instituției în primii săi o sută de ani de existență și vitalitatea Bisericii pe continente precum Africa.

Sfântul Josemaría s-a născut într-o familie care practica credința. Și-a început apostolatul printre tineri, mulți dintre ei provenind din familii catolice. Dar, în timpul vieții sale, Lucrarea s-a extins și în alte țări, unde realitatea era diferită. El vorbea chiar despre apostolatul „ad fidem”. Ce considerați că este esențial în apostolatul desfășurat în medii în care familia nu numai că nu susține credința, ci este chiar destrămată? În acest sens, cum ar putea fi încurajate în societate familiile să devină „căminuri luminoase și vesele”, cum spunea sfântul Josemaría?

Încă de la început, sfântul Josemaría a acordat o mare importanță prieteniei, ca loc privilegiat al evanghelizării, pentru că tocmai acolo împărtășim Evanghelia de la inimă la inimă. În aceste legături de prietenie, credința se răspândește apoi în familii, între colegi, între vecini… și deschide fiecăruia orizonturi noi. Așa își imagina el rolul primilor creștini, care își arătau cu naturalețe prietenia cu Cristos printr-o bucurie contagioasă. Și acest lucru rămâne actual. Întâlnirea cu Isus pune bazele construirii propriului proiect de viață: ajută la credința într-o iubire pentru totdeauna, îi face pe oameni să vadă în copii o binecuvântare și oferă puterea de a avea grijă de cei vârstnici și de cei bolnavi. Familiile creștine sunt chemate, la rândul lor, să ajute multe alte familii.

Sfântul Josemaría spunea că Lucrarea există pentru a sluji Biserica. Care considerați că a fost principalul serviciu oferit de Lucrare Bisericii în acești primi o sută de ani?

Principala contribuție a Opus Dei este legată de însăși esența spiritului pe care Dumnezeu a voit să-l răspândească prin Lucrare încă din 1928: o mulțime de persoane care doresc să-L iubească pe Dumnezeu în viața de zi cu zi, căutând să facă Evanghelia să dea sens muncii și odihnei lor, relațiilor cu familia și colegii, contribuind la umanizarea — și creștinarea — suferințelor mici și mari ale vieții, precum și a bucuriilor și provocărilor pe care le întâlnesc, transformând munca obișnuită într-un serviciu generos, într-o semănare de pace și bucurie creștină în toate mediile.

Ar fi mai ușor să răspund la această întrebare pornind de la proiectele instituționale și să subliniez inspirația pe care mesajul Opus Dei a oferit-o pentru numeroase inițiative educative, formative, sociale și caritative în multe locuri ale lumii. Se pot da exemple diverse, precum Strathmore College din Kenya, prima școală interrasială din Africa, începută în 1961 și inspirată de spiritul sfântului Josemaría; centre de formare profesională în America de Sud, o școală de management în Mexic sau un colegiu universitar în Spania. Aici, la Roma, este bine cunoscută activitatea Pontificiei Universități a Sfintei Cruci, un centru de studii ecleziastice care a format studenți din 129 de țări și din peste 1.200 de dieceze.

Totuși, fără a diminua importanța acestor realizări, m-a umplut de recunoștință să constat din nou — după ce am ascultat peste 50.000 de persoane din 70 de țări — că modul cel mai fidel de a sluji Biserica potrivit spiritului nostru este să ne identificăm atât de profund cu Cristos, încât să avem aceleași sentimente ca El, pentru a nu rămâne indiferenți față de vicisitudinile lumii noastre și pentru a ne implica propria viață în răspunsul la speranțele și nevoile tuturor.

Cei o sută de ani ai Lucrării reprezintă un moment de mulțumire, de reflecție și de privire spre viitor: cum vedeți Lucrarea în anii următori?Speranța mea pentru anii care vin este ca centenarul întemeierii Opus Dei să fie o ocazie pentru ca fiecare să se reînnoiască interior și, pornind de la această reînnoire lăuntrică — care presupune și recunoașterea greșelilor și îndreptarea lor — să putem sluji mai bine lui Dumnezeu, Bisericii și tuturor oamenilor, inspirând transformarea lumii după inima lui Cristos. Să existe persoane din Opus Dei în spatele acelor familii unite pentru că au știut să-și ceară iertare. Să existe jurnaliști care spun adevărul, profesori dedicați care predau cu umilință și curaj; vârstnici senini și tineri solidari; soți care îi inspiră pe copiii lor în credință; bolnavi care își poartă suferințele cu seninătate; medici care își tratează pacienții cu umanitate și ingineri care își pun cele mai bune talente în slujba rezolvării problemelor celor mai vulnerabili, chiar dacă aceasta nu este cea mai profitabilă afacere. Aceasta este speranța mea pentru anii care vin: ca Lucrarea să fie o mare cateheză care să ajute la transformarea sfințeniei într-o realitate a vieții de fiecare zi și să contribuie la „faptul ca iubirea și libertatea lui Cristos să însuflețească toate manifestările vieții moderne” (sfântul Josemaría, Drum, nr. 302).

Interviul complet în spaniolă

Interviul complet în română