Dragii mei, fie ca Isus să îi aibă în grijă pe fiii și fiicele mele!

Ați avut deja ocazia să aflați multe detalii despre călătoria pe care am făcut-o în ultimele săptămâni. Prin aceste rânduri, aș dori să menționez pe scurt unul dintre multele motive de bucurie din acele zile.

În țări diferite, cu limbi și obiceiuri diferite, a fost minunat să simțim, încă o dată, unitatea în diversitate.

Unitatea Lucrării, ca participare la unitatea întregii Biserici, se bazează în mod radical pe Euharistie și se exprimă – ar trebui să se exprime – mai ales în fraternitate. Cu câtă tărie ne îndemna Sfântul Josemaría: „Iubiți-vă unii pe alții!” O iubire care este înțelegere, o preocupare sinceră pentru fiecare persoană, rugăciune, spirit de slujire. O unitate neapărat deschisă, care se extinde în zelul apostolic.

Toate acestea sunt dar al lui Dumnezeu și, de asemenea, responsabilitate a fiecăruia dintre noi, bărbați și femei. Și, pentru că resimțim atât de des limitele noastre, să cerem fără descurajare Sfintei Fecioare, Maica Iubirii Frumoase, ca toți să putem spune Domnului: „Tu ai lărgit inima mea” (Ps 119,33).

Vă rog, de asemenea, să mă însoțiți în rugăciune în zilele de la jumătatea lunii august, când voi merge să fiu alături de surorile și frații voștri din Țara Sfântă și voi avea bucuria de a mă ruga în acele locuri sfinte.

Cu toată afecțiunea vă binecuvântează

Părintele vostru