Locul Opus Dei în Biserică

Activitatea de formare spirituală propusă de Opus Dei vine în completarea lucrării Bisericii locale. Persoanele care devin membri Opus Dei continuă să rămână credincioşi ai diecezelor cărora le aparţin.

Opus Dei a fost înfiinţat în 1928. A obţinut aprobarea episcopului de Madrid în 1941 şi a Sfântului Scaun în 1947. Din 1982 Opus Dei este Prelatură Personală a Bisericii Catolice.

Conciliul Vatican II a pus baza juridică a prelaturilor personale, create pentru a permite realizarea unor misiuni pastorale specifice. Prelaturile personale fac parte din structura ierarhică a Bisericii Catolice. Sunt compuse din laici şi preoţi care, sub conducerea unui prelat, colaborează în vederea îndeplinirii misiunii Prelaturii.

În cazul Opus Dei, acesta misiune este răspândirea idealului de sfinţenie în mijlocul lumii.

Lucrarea apostolică a membrilor Prelaturii, ca şi a multor altor credincioşi catolici, este îndreptată către înnoirea vieţii de credinţă, înnoire de care vor beneficia, prin harul lui Dumnezeu, parohii şi Biserici locale din întreaga lume: roadele sale vor fi convertiri, o mai mare participare la Euharistie, o primire mai frecventă a celorlalte sacramente, răspândirea Evangheliei printre cei care s-au îndepărtat de credinţă, iniţiative de solidaritate cu cei nevoiaşi, cooperare în cateheză şi alte activităţi parohiale, colaborare cu instituţiile diecezane.

Acest apostolat al membrilor Opus Dei se desfăşoară conform carismei specifice a Prelaturii: sfinţirea prin muncă şi prin toate realităţile vieţii cotidiene.

Conducerea Opus Dei promovează unitatea tuturor membrilor Prelaturii cu păstorii diecezelor cărora le aparţin, îi îndeamnă să cunoască hotărârile episcopilor diecezani şi ale Conferinţei Episcopale locale, şi să le pună în practică, fiecare după împrejurările sale familiale şi profesionale.

Ţinând cont de caracterul exclusiv spiritual al misiunii sale, Prelatura nu intervine niciodată în problemele temporale, pe care credincioşii săi le abordează cu deplină libertate şi responsabilitate personală.

Statutul precizează că, în ceea ce priveşte conduita profesională şi poziţiile sociale, politice, etc., credincioşii Prelaturii se bucură, în limitele învăţăturii catolice despre credinţă şi morală, de aceeaşi deplină libertate ca toţi ceilalţi cetăţeni catolici. Conducerea Prelaturii nu are dreptul să intervină în nici un fel, nici măcar cu un sfat, în aceste domenii.