A fi sfânt înseamnă a-I semăna lui Isus Cristos întru totul: prin gânduri, simţăminte, cuvinte şi fapte. Cea mai caracteristică trăsătură a sfinţeniei este dragostea (să-l iubeşti pe Dumnezeu mai presus de toate şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi), care atrage toate virtuţile: smerenia, dreptatea, hărnicia, castitatea, ascultarea, veselia... Este o ţintă spre care sunt chemaţi toţi cei botezaţi, şi care se atinge doar în Ceruri, după o luptă de o viaţă întreagă, cu încredere în ajutorul lui Dumnezeu.