Steaua de la răsărit este menționată în evanghelia sfântului Matei. Înțelepții întreabă la Ierusalim: „Unde se află acel rege născut al evreilor? Am văzut steaua lui la răsărit, și de aceea am venit să ne închinăm lui.” (Mt 2,2)
Primele două capitole din evanghelia sfântului Matei și a sfântului Luca povestesc câteva evenimente despre copilăria lui Isus. De aceea în mod obișnuit li se mai spune și „evanghelia copilăriei.” Steaua apare în evanghelia copilăriei lui Matei. Evangheliile copilăriei au uneori un caracter deosebit de celelalte părți ale evangheliei. De aceea sunt pline de evocări ale textelor veterotestamentare unde gesturile joacă un rol important. De aceea nu poate fi cercetat istoricitatea lor la fel ca și istoricitatea altor evenimente evanghelice. Evangheliile copilăriei nu sunt identice: la sfântul Luca este primul capitol, da la sfântul Matei este un oarecare rezumat al acestor texte. Fragmentul despre înțelepți (Mt 2,1-2) arată, că unii păgâni, care nu aparțin poporului lui Israel, îl cunosc pe Dumnezeul revelat prin intermediul studiului și al cunoașterii umane (stelele), dar pentru veridicitatea adevărului nu vor ajunge altfel decât prin Scriptura Israelului.
În timpul asamblării evangheliei se credea în mod general, că nașterea unei persoane importante sau apariția unui eveniment important este marcată cu un miracol pe cer. Această credință era împărtășită de lumea păgână (compară cu Suetonius, Biografiile a doisprezece împărați, Augustus, 94; Ciceron, De devotione (Divinație) 1,23,47 etc.) și lumea iudaică (Flavius Iosephus, Războiul iudaic, 5,3,310-312; 6,3,289). În afara A Patra carte a lui Moise (Numeri), cap. 22-24, conține prorocirea, unde se spune: „Va răsări o stea din Iacob, se va ridica sceptrul din Israel (Num 24,17). Acest pasaj a fost interpretat ca prorocirea mântuirii despre Mesia. Pe fundalul datelor furnizate s-a putut înțelege semnele stelei.
Exegeza modernă întreabă, despre ce manifestare naturală ar putea fi vorba pe cer, pentru a fi explicat de oamenii timpurilor acelea ca ceva extraordinar. Au fost prezentate în principal aceste trei ipoteze: 1. Deja Kepler (sec. XVII) a vorbit despre o nouă stea, supernovă – o stea foarte îndepărtată, în care au loc explozii, așa că de-a lungul câtorva săptămâni steaua în care are loc explozia, de-a lungul câtorva săptămâni se ajunge ca luminozitatea ei să se amplifice de multe ori și este vizibilă și de pe pământ; 2. Cometa, că cometele se mișcă pe calea regulată, eliptică în jurul soarelui – la locul cel mai îndepărtat al circuitului lor nu sunt vizibile de pe pământ, dar atâta timp cât se apropie, o anumită perioadă sunt vizibile. Și această descriere este conform cu ceea ce spune povestirea lui Matei, cu nimic mai puțin apariția cometelor cunoscute pe care le putem urmări pe bolta cerească, nu corespunde perioadei, când a fost zărită această stea; 3) Conjuncția planetelor Jupiter și Saturn. Și Kepler a observat această manifestare repetată, care putea să le fixeze în anii 6-7 înaintea erei noastre, dacă nu există o greșeală în calcule, ceea ce înseamnă că, în anii, când conform cercetărilor s-a născut Isus.
Bibliografie
A. Puig, Jesús. Una biografía, Destino, Barcelona 2005;
S. Muñoz Iglesias, Los evangelios de la infancia. IV, BAC, Madrid 1990;
J. Danielou, Los evangelios de la infancia, Herder, Barcelona 1969