Opus Dei

Iată că au ajuns la Ierusalim nişte magi din Răsărit şi întrebau: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să ne închinăm lui”

În tragedia Pătimirii culminează viaţa noastră şi întreaga istorie umană. Săptămâna Sfântă nu se poate reduce la o simplă comemorare: este meditarea misterului lui Isus Cristos care continuă în sufletele noastre

Timpul adventului este timp de speranţă. Toată panorama chemărilor creştine, acea unitate de viaţă care are ca nerv prezenţa lui Dumnezeu, Tatăl nostru, poate şi trebuie să devină o realitate zilnică

Istoria umană este şi va fi totdeauna „Istoria mântuirii”: ceea ce Biserica celebrează în cursul anului liturgic. Sărbătorile şi timpurile nu sunt „aniversări”, o simplă repetare a unor momente istorice ale vieţii Domnului

Trebuie să-l contemplăm pe Pruncul Isus, Iubirea noastră, în leagăn. Trebuie să-l contemplăm conştienţi că suntem în faţa unui mister

A plecat deci cu ei şi s-a întors la Nazaret şi era supus lor. Mama sa păstra toate aceste lucruri în inima ei

Este momentul de a alerga la Sfânta Fecioară, Mama ta cerească, pentru ca să te primească în braţele sale şi să-ţi obţină de la Fiul ei o privire de milostivire

Isus creşte şi trăieşte ca unul dintre noi

Nu era loc pentru ei în casa de oaspeţi

El s-a născut