Opus Dei

Intenția lunară de rugăciune pentru regiunea din Europa centrală (19 martie 2026 - 2 octombrie 2026)

Este timpul să ne schimbăm privirea, să trecem de la nostalgie la îndrăzneală, de la o credință defensivă la o credință care propune cu încredere o viziune asupra lumii și a vieții. Capitolul 18 din seria „Luptă, apropiere și misiune”.

Comparând împărăția lui Dumnezeu cu o comoară pentru care se vinde totul, Isus desparte creștinismul de valori precum securitatea sau stabilitatea și îl concentrează pe risc, misiune și aventura de a îmbunătăți lumea.

Trei cuvinte: Mergeţi, fără frică, pentru a sluji. Mergeţi, fără frică, pentru a sluji. Urmând aceste trei cuvinte veţi experimenta că acela care evanghelizează este evanghelizat, acela care transmite bucuria credinţei primeşte mai multă bucurie.

La fel ca diecezele sau prelaturile teritoriale, prelaturile personale sunt un fel de circumscripţie a Bisericii catolice. Particularitatea lor este că nu sunt determinate de un teritoriu geografic.

Ziaristul Bruno Mastroiani a pus câteva întrebări Profesorului Eduardo Baura, despre Prelaturile personale

Comentariu la Evanghelia zilei de marți din cea de-a 14-a săptămână a timpului de peste an: „Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel”. Să-L rugăm pe Isus să ne învețe să privim lumea cu speranță: ca pe un seceriș deja pregătit, care are nevoie de mulți lucrători pentru a fi adunat.

Comentariu la duminica a 14-a de peste an (Anul C): „Secerișul este mare, însă lucrătorii sunt puțini. Rugați-l deci pe Domnul secerișului să trimită lucrători în secerișul lui”. Bucuria trimiterii misionare pe care Isus le-o face ucenicilor nu constă în a se simți influenți în această lume, ci în a trăi pentru împărăția lui Dumnezeu.