Evanghelie (Mt 9,27-31)
Când a plecat de acolo, au venit după Isus doi orbi, strigând: „Îndură-te de noi, Fiul lui David!”.
Ajungând în casă, orbii s-au apropiat de El, iar Isus le-a zis: „Credeți că pot să fac aceasta?”.
I-au spus: „Da, Doamne!”.
Atunci le-a atins ochii, spunând: „Să vi se facă după credința voastră!”.
Și li s-au deschis ochii, iar Isus le-a poruncit cu asprime: „Vedeți să nu afle nimeni!”.
Dar ei, după ce au ieșit, au răspândit [vestea] despre El în tot ținutul acela.
Comentariu la Evanghelie
Printre minunile pe care Domnul le-a făcut cel mai des în viața Sa publică, se află una care I-a plăcut într-un chip deosebit: să redea vederea orbilor. Vederea este simțul considerat astăzi cel mai important, poate pentru că avem impresia că cunoașterea trece mai ales prin ochi, uneori chiar și în materie de credință: „trebuie să vezi ca să crezi”.
În Evanghelia de astăzi, Isus ne învață tocmai contrariul: „trebuie să crezi ca să vezi”. Ieșind din casa lui Iair, unde o înviase pe fiica lui de doisprezece ani, se apropie de El doi orbi, care încep să strige, cerându-I milă. Domnul pare să nu le dea atenție, iar ei Îl urmează pe tot parcursul drumului până la casa unde locuia. Ca și în alte ocazii, Isus îi lasă pe cei care doresc vindecarea să stăruie în rugămintea lor. În cazul celor doi orbi, aceasta are neajunsul că, neputând vedea drumul, le era anevoios să calce pe urmele lui Isus și ale discipolilor Săi.
Uneori, Dumnezeu vrea să-L urmăm pe întuneric, atunci când, în anumite momente ale vieții, pare că se stinge credința noastră sau dorința de a rămâne fideli voinței Sale slăbește. Este ceasul încrederii, al reculegerii, pentru a-L asculta cu mai multă atenție pe Cristos, care trece pe lângă noi.
Odată ajuns la destinație, Învățătorul Se lasă ajuns din urmă de cei doi orbi și le adresează o întrebare care pare aproape o afirmație: Credeți că pot să fac aceasta? Știu că aveți credință, Mi-ați dovedit-o urmându-Mă până aici, dar am nevoie să aud cuvintele acestea de pe buzele voastre. „Da, Doamne”, credem că poți totul. Și „li s-au deschis ochii”: au putut să-și vadă viața în lumina lui Dumnezeu.
Isus stăruie ca ei să nu spună nimănui, pentru ca generații întregi de creștini, ca tine și ca mine, să poată trăi această experiență în propria lor viață.

