Evanghelia zilei de luni: Dumnezeul nostru este milostivire și iertare

Comentariu la Evanghelia de luni din a 5-a săptămână a Postului Mare: „Nici eu nu te osândesc; mergi și de acum înainte să nu mai păcătuiești” Să învățăm și noi de la Isus să fim milostivi cu toți.

Evanghelie (In 8,1-11)

Iar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. Dar în zori a apărut din nou la templu și tot poporul venea la el, iar el, așezându-se, îi învăța.

Cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter și, punând-o la mijloc, i-au zis: „Învățătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Dar tu, ce zici?” Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze.

Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat și le-a spus: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea”. Și, aplecându-se din nou, scria pe pământ.

Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc.

Isus s-a ridicat și i-a spus: „Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” Ea i-a zis: „Nimeni, Doamne”. Isus i-a spus: „Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuiești!”

Comentariu la Evangelie

În acest timp al convertirii, care este Postul Mare, Biserica ne invită să contemplăm scena femeii surprinse în adulter. Cărturarii și fariseii se prefac că îi arată deferență lui Isus, doar pentru a-l acuza mai apoi. Însă Învățătorul le demască ipocrizia cu calm, fără să se tulbure. În timp ce-i ascultă, începe să scrie cu degetul pe pământ. Acest gest Îl arată pe Cristos ca pe Legiuitorul divin, deoarece, potrivit Scripturii, Dumnezeu a scris Legea cu degetul Său pe niște table de piatră (Ex 31,18). Așadar, Isus este Legiuitorul, este Dreptatea întrupată.

Isus nu încalcă Legea, dar nici nu vrea să se piardă ceea ce El a venit să salveze, căci a venit ca să mântuiască ceea ce era pierdut. Sentința Sa este dreaptă și de necontestat: „Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra” (v.7). „Priviți ce răspuns plin de dreptate, de blândețe și de adevăr – comentează cu admirație Sfântul Augustin. O, adevărat răspuns al Înțelepciunii! Ați auzit: ‘Să se împlinească Legea, să fie ucisă cu pietre adultera’. Dar cum pot păcătoșii să împlinească Legea și să o pedepsească pe acea femeie? Fiecare să se privească pe sine, să intre în interiorul său, în fața tribunalului inimii și al conștiinței sale și va fi silit să se recunoască păcătos” [1].

Atrage atenția reacția Învățătorului, care este însăși Dreptatea. Din gura Sa nu iese niciun cuvânt de condamnare, ci doar cuvinte de iertare și milostivire, cu o delicatețe care invită cu blândețe la convertire: „Nici eu nu te osândesc; mergi și de acum înainte să nu mai păcătuiești”. Dumnezeu nu dorește păcatul și suferă din cauza lui, dar este răbdător și plin de compasiune.

Isus nu dorește niciodată răul. El vrea doar binele și viața. De aceea, în marea Sa milostivire, a instituit sacramentul Reconcilierii, pentru ca nimeni să nu se piardă, ci dimpotrivă, pentru ca toți să putem găsi iertarea de care avem nevoie, oricât de mari ar fi fost greșelile noastre. „Să nu uităm acest cuvânt – ne spune Papa Francisc: Dumnezeu nu obosește niciodată să ierte. Niciodată. […] Problema este că noi […] ne obosim să cerem iertare. Să nu obosim niciodată, niciodată. El este un Tată iubitor care iartă întotdeauna, care are o inimă milostivă față de noi toți. Și să învățăm și noi să fim milostivi cu toți. Să invocăm mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria, care a ținut în brațele sale Milostivirea lui Dumnezeu făcută om” [2].