Evanghelie (Mc 9,41-50)
Oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-și va pierde răsplata.
Oricine duce la păcat pe unul dintre aceștia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare.
Dacă mâna ta te duce la păcat, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viață, decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge. și dacă piciorul tău te duce la păcat, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri șchiop în viață, decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă.
Iar dacă ochiul tău te duce la păcat, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
Căci fiecare va fi sărat cu foc. Sarea este bună. însă dacă sarea devine nesărată, cum îi veți reface gustul? Să aveți sare în voi și să trăiți în pace unii cu alții”.
Comentariu la Evanghelie
Sarea dă gust mâncării. Ucenicul lui Isus Cristos este chemat să dea savoare vieții comunității prin felul său de a trăi, fiind astfel „sare” pentru ceilalți. Această savoare este oferită în primul rând printr-un bun exemplu, care se răspândește prin imitație și pătrunde în întreaga societate.
Isus ne oferă exemplul unei persoane care dă de băut un pahar de apă cuiva. Caritatea pe care El o așteaptă de la urmașii Săi este adesea simplă și concretă. Dumnezeu nu va uita niciodatăun astfel de act de bunătate; El vede, Își amintește și răsplătește pe cel care arată compasiune. Dar, bineînțeles, caritatea noastră nu trebuie să fie limitată doar la ceilalți creștini; suntem chemați să ne împărtășim bunătatea cu toți oamenii, urmând astfel exemplul Domnului nostru, care a fost plin de compasiune și milostivire față de toți. În acest fel, creștinii stabilesc un standard pe care cei din jurul lor îl pot observa și adopta la rândul lor.
Apoi, Isus ne avertizează că, pe de altă parte, exemplul rău va fi pedepsit. Pentru că, dacă creștinii sunt chemați să fie un model pentru ceilalți, atunci când dau un exemplu negativ, riscă să-i facă pe alții să se poticnească. Cuvintele Domnului nostru sunt foarte puternice: „Dacă cineva îl scandalizează pe unul dintre acești micuți care cred în Mine, mai bine i-ar fi să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare” (Mc 9,42). De aceea, orice lucru din noi care ne-ar putea duce la păcat trebuie „tăiat” sau „îndepărtat”.
Ceea ce este adevărat pentru individ este adevărat și pentru comunitate. Deși sarea în sine nu se strică, produsele sărate se pot altera; la fel, spiritul creștin dintr-o comunitate nu trebuie considerat ca fiind garantat pentru totdeauna. Dacă nu este alimentat constant, există pericolul de a se degrada și, în cele din urmă, de a se pierde complet.
De aceea, în cuvintele Sfântului Josemaría, creștinii trebuie să lucreze neîncetat pentru a „aduce fermentul mesajului creștin” în societate (cf. Convorbiri cu Mons. Escrivá, nr. 59), dând mărturie prin viața lor de zi cu zi. Modul în care acționează, vorbesc, privesc și chiar gândesc trebuie să-L reflecte pe El și învățăturile Sale.