Evanghelie (Mt 21,28-32)

„Ce părere aveți? Un om avea doi fii. A venit la primul și i-a zis: «Fiule, du-te azi și lucrează în vie». El i-a răspuns: «Nu vreau», dar apoi i-a părut rău și s-a dus. A venit apoi la celălalt și i-a spus la fel, iar el i-a răspuns: «Eu mă duc, Doamne», dar nu s-a dus. Care dintre aceștia doi a făcut voința tatălui?” 

I-au spus: „Primul”. 

Isus le-a zis: „Adevăr vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăția lui Dumnezeu. Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății, dar nu l-ați crezut, însă vameșii și desfrânatele l-au crezut. Voi însă deși ați văzut, nici măcar după aceea nu v-ați convertit și nu l-ați crezut”.

Comentariu la Evanghelie

Una dintre marile frustrări ale părinților este să observe răzvrătirea copiilor lor. Cu bună intenție, le cer adesea să îndeplinească sarcini sau însărcinări care, în cele din urmă, sunt spre binele lor. Și totuși, copiii spun uneori acel „nu vreau” categoric.

Parabola pe care Domnul o propune astăzi în Evanghelie descrie situația tristă a unui fiu răzvrătit care nu vrea să lucreze pe ogorul tatălui său. Ce motive se ascundeau în spatele acelui „nu vreau”? Pot fi lenea, mândria, egocentrismul… În acest „nu vreau” suntem oglindiți toți oamenii atunci când ne închidem în fața harului lui Dumnezeu, care ne îndeamnă să ieșim din noi înșine.

Însă istoria acelui fiu nu se încheie rău. El știe să se îndrepte și, fără vreun spectacol, merge și împlinește voința tatălui său. Nu caută justificări pentru întârzierea sa, ci arată prin faptele sale că s-a căit și că lucrurile tatălui său îl interesează cu adevărat.

Istoria acestui fiu este o imagine a convertirii pe care o putem trăi în timpul Adventului: au trecut deja câteva săptămâni și poate încă observăm că ne-am putea pregăti mai bine pentru Crăciun. Domnul ne cheamă să lucrăm cu bucuria de a fi fii ai Săi. Încă suntem la timp, încă ne putem ridica și merge acolo unde Domnul ne așteaptă. Este de ajuns un act de căință sinceră și să-I cerem să ne ajute cu harul Său. Astfel vom smulge un zâmbet Tatălui nostru Dumnezeu.