Evanghelie (Lc 18,35-43)

Pe când se apropia el de Ierihon, un orb stătea pe marginea drumului, cerșind și, auzind că trecea mulțimea, a întrebat ce este. 

I-au spus că trece Isus Nazarineanul. 

Atunci el a strigat: „Isuse, Fiul lui David, îndură-te de mine!” 

Cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, dar el striga și mai tare: „Fiul lui David, îndură-te de mine!” 

Atunci Isus s-a oprit și a poruncit să fie adus la el. 

Când s-a apropiat, l-a întrebat: „Ce vrei să-ți fac?” 

I-a răspuns: „Doamne, să văd”. 

Iar Isus i-a răspuns: „Vezi! Credința ta te-a mântuit”. 

Îndată, orbul a început să vadă și l-a urmat, preamărindu-l pe Dumnezeu. 

Și tot poporul care a văzut îl lăuda pe Dumnezeu.

Comentariu la Evanghelie

Bartimeu, orb și sărac, caută și aşteaptă pe cineva care să-l scoată din starea sa de sărăcie. La marginea drumului cerșea, pentru a putea mânca și a-și duce viața mai departe. Dar inima lui căuta ceva mai mult. Orizontul vieţii sale trecea dincolo de material. Cauta sensul deplin al existenţei sale.

Într-o zi, Isus trece pe unde era el şi îi schimbă viaţa.

Bartimeu, în ziua aceea când Isus a venit la Ierihon şi s-a apropiat unde era el, observă imediat că se întâmpla ceva diferit de celelalte zile: „trecea multă lume”. Inima lui era în alertă şi întreabă ce se întâmplă. I-au răspuns: „este Isus Nazarineanul, care trece”. Şi imediat începe să strige: „Isuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!”

Bartimeu, mișcat de puterea Duhului Sfânt, cu o inimă umilă, Îl recunoaşte pe Isus ca Mesia. Şi de aceea strigă. Are nevoie de bani pentru a putea mânca, dar mai ales are nevoie să găsească pe Mesia, pe Mântuitorul. Şi când Îl găseşte nu lasă să treacă ocazia de a putea fi cu El.

În jurul lui Bartimeu mulţi îl reproşează şi îl îndeamnă să tacă. Poate credeau că Îl deranja pe Învăţător. Nu Îl cunosc pe Isus. Isus a venit să caute pe cei înfometaţi şi însetaţi după El.

Bartimeu nu tace, chiar dacă este mustrat, ci strigă mai tare: „Fiule al lui David, miluieşte-mă!”

Isus, care îl auzise dinainte şi se mişcase de milă, porunceşte să fie adus Bartimeu la El şi îl întreabă: „Ce vrei să-ţi fac? –Doamne, să văd”. Şi se săvârşeşte minunea.

Isus caută sufletele unul câte unul, vrea să aibă o întâlnire personală cu fiecare. Vrea să-L căutăm şi să avem foame şi sete după El. Isus nu se impune vieţii noastre, ci cerşeşte puţină dragoste[1].

De la Bartimeu putem învăţa multe, în special credinţa care ne duce să căutăm pe Domnul în ciuda obstacolelor. Să urmăm ceea ce învăţa sfântul Josemaría în acest punct din Drum: „Dăruindu-ţi acea Istorie a vieţii lui Isus, am pus ca dedicaţie: «Să-L cauţi pe Cristos. Să-L întâlneşti pe Cristos. Să-L iubeşti pe Cristos». — Sunt trei etape foarte clar delimitate. Ai încercat, cel puţin, să o trăieşti pe cea dintâi?”[2]

A-L căuta înseamnă să nu încetăm să punem mijloacele pentru a ne întâlni cu El. Să nu încetăm să-L căutăm în Cuvânt şi în sacramentele care sunt căile prin care ne întâlnim cu El.

[1] cf. Sfântul Josemaría, E Cristos care trece, nr. 179.
[2] Sfântul Josemaría, Drum, nr. 382.