Evanghelie (Mt 6,24-34)
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi:
„Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul și îl va iubi pe celălalt, sau va ține la unul, iar pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și mamonei.
De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră: ce veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
Priviți păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi mult mai de preț decât ele?
Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata vieții sale? Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă îngrijorați? Observați cum cresc crinii de pe câmp: nu trudesc și nu țes. Totuși vă spun că nici Solomon, în toată măreția lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, oameni cu puțină credință?
Deci, nu vă îngrijorați spunând: „Ce vom mânca? Ce vom bea?” sau „Cu ce ne vom îmbrăca?” Căci păgânii caută toate acestea; dar Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui și toate acestea vi se vor adăuga. Deci nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăși. Ajunge zilei răutatea ei.
Comentariu la Evanghelie
Isus vorbește despre un subiect mereu prezent în viața oamenilor din toate timpurile: grijile. Astăzi, ca și în secolul I, deși în mod diferit, avem multe motive de îngrijorare: să obținem un loc de muncă demn, să avem ce mânca și un acoperiș care să ne protejeze, câteva garanții pentru viitor.
Abordarea Domnului ni se poate părea puțin nepotrivită: cum să nu ne îngrijorăm pentru ziua de mâine? Cine altcineva va avea grijă să obțină cele necesare pentru a trăi, dacă nu noi?
Nu este vorba despre a nu fi implicați în toate aceste lucruri și nici despre a trăi neglijând nevoile materiale ale fiecărei zile. Întrebarea este cum o facem. Grija la care se referă Isus este o lipsă de încredere și de abandon în mâinile Tatălui nostru Dumnezeu.
Într-un alt moment, foarte uman, cum ar fi o masă între prieteni, Domnul îi va spune Martei: „tu te îngrijorezi și te frămânți pentru multe lucruri, dar un singur lucru este necesar” (Lc 10,41-42).
Unicul lucru necesar este să avem încredere în Dumnezeu, să primim din mâinile Lui atât binele, cât și ceea ce ni se poate părea un rău. Așa era viața spirituală a sfântului Iosif, nu „un drum care explică, ci un drum care primește”. A primi viața așa cum ne este dată este „un mod în care se manifestă în viața noastră darul tăriei care ne vine de la Duhul Sfânt” (Francisc, Patris corde nr. 4).
Sfântul Paul, într-una dintre scrisorile sale, explică soluția pentru grijile vieții: „Nu vă îngrijorați pentru nimic și, în orice împrejurare, cerând cu insistență prin rugăciune, cu mulțumire, să fie prezentate cererile voastre lui Dumnezeu” (Fil 4,6).
Atitudinea celui care trăiește cu această credință este rugăciunea: a cere cu credință ajutorul lui Dumnezeu în dificultăți și a-i arăta o mulțumire continuă pentru toate darurile pe care ni le-a oferit.