Opus Dei

Madrid 19 iunie – Roma 23 iunie 1946

Mai mult decât războiul fratricid, s-a pornit o persecuţie religioasă forte, una din cele mai sângeroase din istoria Bisericii.

Terminând traversarea Pirineilor, după o scurtă perioadă petrecută la Pamplona, s-a stabilit la Burgos. De aici, în mijlocul multor restrângeri, într-o ţară devastată, a dezvoltat un intens apostolat.

În 26 iunie în jurul orei 12, a murit în locul în care lucra. Vestea morţii sale s-a răspândit rapid în toată lumea.

Sfântul Josemaría a hotărât să se lanseze personal pentru a întări persoanele în credinţă, şi să le dea socoteală despre speranţa sa. Pornind din 1970 a făcut lungi călătorii prin diferite ţări ale lumii.

Sufletul său se consuma în dorinţa de a contempla, faţă în faţă, chipul Domnului: „Doamne, doresc să văd chipul tău, să te admir, să te contemplu...!

La 25 ianuarie 1959, aflând despre convocarea Conciliului, fondatorul lui Opus Dei a manifestat bucuria sa şi speranţa, şi a început să se roage şi să ceară rugăciuni „pentru reuşită fericită a acestei iniţiative mari care este Conciliul Ecumenic”.

„Dacă ne rugăm toţi uniţi, dacă punem puţin din bunăvoinţa noastră, Domnul ne va da harul său şi va trece această noapte obscură, această noapte teribilă. Vor veni zorii, dimineaţa plină de soare”.

„Ştiţi pentru ce Opera s-a dezvoltat atât? Pentru că au tratat-o ca pe un sac de grâu: i-au dat lovituri, au maltratat-o, dar sămânţa este aşa de mică că nu s-a rupt; dimpotrivă s-a împrăştiat în cele patru vânturi, şi a căzut în toate răspântiile umane, unde au fost inimi flămânde de Adevăr, bine dispuse, şi acum... ...avem atâtea vocaţii şi suntem o familie foarte numeroasă, şi sunt milioane de suflete care admiră şi iubesc Opera, pentru că văd în ea un semn al prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul oam...

Îşi amintea cu mulţumire cum părinţii săi l-au iniţiat, puţin câte puţin, la viaţa creştină.