Libertatea laicilor

O caracteristică a oricărei vieţi creştine – în afară de circumstanţele în care se realizează – este „demnitatea şi libertatea fiilor lui Dumnezeu”

Texte pentru meditație

O caracteristică a oricărei vieţi creştine – în afară de circumstanţele în care se realizează – este „demnitatea şi libertatea fiilor lui Dumnezeu”. La ce vă referiţi când apăraţi, cum aţi făcut-o cu atâta insistenţă în cursul învăţăturilor dumneavoastră, libertatea laicilor?

Mă refer tocmai la libertatea personală pe care o au laicii pentru a lua, în lumina principiilor enunţate de Magisterul Bisericii, deciziile concrete, teoretice şi practice, pe care fiecare le consideră în conştiinţă mai oportune şi mai potrivite cu propriile convingeri şi inclinaţii: de exemplu, întru cât priveşte diversele opinii filozofice, de ştiinţă economică sau de politică; sau întru cât priveşte curentele artistice şi culturale sau problemele concrete ale vieţii lor profesionale şi sociale, etc.

Acest cadru necesar de autonomie, de care laicul catolic are nevoie pentru a nu suferi o micşorare a capului în privinţa altor laici şi pentru a putea dezvolta cu eficacitate activitatea sa specifică apostolică în mijlocul realităţilor temporale, va fi mereu respectată cu grijă de toţi aceia care exercită în Biserică ministerul preoţesc. Dacă aceasta nu se întâmplă, dacă aceasta ar vrea să „instrumentalizeze” pe laic pentru scopuri care depăşesc pe cele proprii ministerului ierarhic, atunci s-ar cădea într-un „clericalism” depăşit şi deplorabil. S-ar vrea să se limiteze enorm câmpul de activitate apostolică al laicatului şi l-ar condamna la o continuă imaturitate; dar mai ales s-ar pune în pericol (astăzi ca niciodată) conceptul însuşi de autoritate şi de unitate în Biserică. Nu trebuie să uităm că existenţa unui autentic pluralism de criterii şi opinii, chiar între catolici, în cadrul a ceea ce Domnul a lăsat la libera dezbatere a oamenilor, nu numai că nu este un obstacol ordinului ierarhic şi unităţii necesare al Poporului lui Dumnezeu, ci dimpotrivă întăreşte aceste valori şi le protejează de eventualele contaminări.

Din interviul publicat de Jacques Guilleme-Brulon despre Mons. Josemaría Escrivá pentru Le Figaro, la 16 – V – 1966, cules în „Conversații cu Mons. Escrivá de Balaguer”.