Inima! Din când în când, fără să putem să o evităm, se proiectează o umbră omenească, o amintire grosolană, tristă, "necioplită"...
–Grăbeşte-te imediat la Altar, fizic sau spiritual: întoarce-te spre lumină, spre bucurie, spre Viaţă. (Brazdă, 817)

Apleacă de multe ori capul în faţa paraclisului, pentru a-I spune lui Isus: ... mă abandonez în braţele Tale.
–Depune la picioarele Lui ceea ce ai: mizeriile tale!
–Astfel, în pofida tumultului de lucruri pe care le ai de dus, niciodată nu-ţi vei pierde pacea.(Forja, 306)

Isus a rămas în Euharistie din dragoste…, pentru tine.
–A rămas, ştiind cum Îl vor primi oamenii…, şi cum Îl primeşti tu.
–A rămas, ca să Îl mănânci, ca să Îl vizitezi şi să-I povesteşti de-ale tale şi, abordându-L în rugăciune lângă Altar şi la primirea Sacramentului, să te îndrăgosteşti în fiecare zi mai mult şi să faci ca alte suflete – multe! – să urmeze acelaşi drum.(Forja, 887)