Evanghelie (In 3, 16-21)

„Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Pentru că Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin el. Cine crede în el nu este judecat, însă cine nu crede a fost deja judecat pentru că nu a crezut în numele Fiului unic al lui Dumnezeu. Aceasta este judecata: lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face [fapte] rele urăște lumina și nu vine la lumină ca să nu-i fie descoperite faptele. Însă oricine face adevărul, vine la lumină ca să se vadă că faptele sale sunt făcute în Dumnezeu”.

Comentariu

În liturgia de astăzi ascultăm ultima parte a conversației dintre Isus și Nicodim. În părțile anterioare, am auzit că ceea ce Învățătorul vestește are legătură cu Viața nouă pe care ne-o dăruiesc Duhul Sfânt și moartea lui Isus pe Cruce. Astăzi ni se amintește că întreg acest mesaj de mântuire izvorăște din iubirea lui Dumnezeu Tatăl pentru fiii și fiicele sale.

În același timp, Isus profită de ocazie pentru a-i reaminti lui Nicodim – și nouă tuturor – că, dacă vrem să trăim Viața lui Dumnezeu și să fim luminați de el, trebuie să ne îndepărtăm de faptele rele și să nu rămânem prinși în ele, pentru că întunecă viziunea noastră supranaturală: „Oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se dea pe față” (v. 20).

Domnul îi amintește astfel lui Nicodim că faptele noastre influențează capacitatea de a-L recunoaște pe Dumnezeu atunci când trece prin viața noastră. De fapt, Isus spune că faptele bune ne apropie de lumina lui Dumnezeu, iar cele rele ne aruncă în întuneric (cf. v. 21). Așadar, modul în care ne comportăm nu este indiferent pentru relația noastră cu Dumnezeu. De aceasta depinde curăția ochilor noștri și sensibilitatea de a-L recunoaște.

Ceea ce trebuie să vedem este că iubirea lui Dumnezeu este întotdeauna prezentă, până într-acolo încât atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe Fiul Său pentru noi (cf. v. 16). Rămâne la latitudinea fiecăruia să știe să o recunoască. Astăzi, Isus ne învață care este misiunea noastră: să ne străduim să păstrăm curați ochii credinței prin faptele bune, pentru a putea recunoaște cu bucurie iubirea tandră pe care Dumnezeu o are pentru fiecare dintre noi.