Evanghelie (Mt 11,20-24)

În acel timp a început să mustre cetățile în care au avut loc cele mai multe minuni ale sale, pentru că nu s-au convertit: „Vai ție, Corazin, vai ție, Betsaida! Căci, dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon minunile săvârșite în voi, de mult ar fi făcut pocăință în sac și cenușă. De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi. și tu, Cafarnaum, oare vei fi înălțat până la cer? Până în iad te vei prăbuși! Căci, dacă minunile care au fost săvârșite în tine ar fi fost săvârșite în Sodoma, ea ar fi rămas până în ziua de astăzi. De aceea vă spun: în ziua judecății va fi mai ușor pentru pământul Sodomei decât pentru tine”.

Comentariu la Evanghelie

Rareori cuvintele lui Isus sunt atât de aprinse ca în acest pasaj din Evanghelie. Învățătorul le reproșează locuitorilor acelor cetăți în care petrecuse cel mai mult timp. Betsaida era patria lui Filip, Andrei și Petru. În ea se săvârșiseră multe minuni și se auziseră multe cuvinte de viață veșnică.

Dar cele mai dure cuvinte ale Domnului sunt rezervate pentru Capernaum, orașul care fusese casa Sa în bună parte din viața publică. Aceste cetăți, iubite de Isus și care avuseseră harul de a fi martore misiunii Răscumpărătorului, nu crezuseră cu adevărat, nu se convertiseră cu totul.

Isus anunță că, dacă nu se convertesc, vor avea un destin mai rău decât cetățile păgâne Tir, Sidon și Sodoma, despre care Vechiul Testament profetizase pedepse cumplite.

Betsaida și Capernaum sunt imaginea propriei noastre existențe: orașe mici pe care Dumnezeu vine să le viziteze, făcându-le casa Sa. Dar pentru a-L primi pe Isus nu este suficient să fim vizitați, trebuie să-L primim și să ne lăsăm transformați de prezența Sa. Atunci, ca și acum, nu este suficient să contemplăm minunile săvârșite de Dumnezeu în lume și în viața noastră: este necesar să ne punem pe cale pentru a trăi viața nouă pe care o oferă Isus, să facem din Evanghelie viața noastră.

Sfântul Josemaría amintea că, dacă acest lucru ni se pare greu, „Bunătatea lui Dumnezeu vrea să ne uşureze calea. Să nu refuzăm invitația lui Isus, să nu-I spunem nu, să nu facem pe surzii la chemarea Lui: pentru că nu există scuze, nu avem motive să continuăm să gândim că nu putem” (E Cristos care trece, nr. 15).

Când va veni judecata – pe care Isus o anunță aici în mod explicit – vrem ca Domnul să ne spună: „Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, peste multe te voi pune. întră în bucuria stăpânului tău!” (Mt 25,21).