Acest cuvânt aspru, dar adevărat, mi-a dat de gândit, în ce-l priveşte pe acest om al lui Dumnezeu care uitându-se la atitudinea mândră a unei creaturi oarecare spunea: Se îmbracă cu aceeaşi piele ca a diavolui: orgoliu.
Şi, prin contrast, o dorinţă sinceră s-a născut în inima mea, aceea de a mă îmbrăca în virtutea pe care a predicat-o Isus, quia mitis sum et humilis corde – sunt blând şi umil cu inima –; aceea care a atras privirea Sfintei Treimi asupra Mamei lui Isus şi Maicii noastră: umilinţa, a şti, a fi convinşi că nu suntem decât nimic”. (Sf. Josemaría în cartea Brazdă, nr. 726).