Am considerat întotdeauna odihna ca o îndepărtare de obligaţiile cotidiane, niciodată ca pe nişte zile de trândăvie.
A se odihni înseamnă a-şi face plinul: să aduni forţe, să faci provizie de idealuri, de proiecte…: într-un cuvânt, să schimbi preocupările pentru a reveni apoi cu un nou elan la cele obişnuite.
(Brazdă, 514)