Opus Dei

Am traversat o perioadă de depresie foarte mare din cauza unor dificultăţi familiare. L-am rugat cu insistenţă pe Sf. Josemaría şi am primit repede lumini clare pentru drumul meu.

Port în borsetă iconiţa lui Josemaría. Orice fac devine puternic, incredibil, când în mod sincer lucrez pentru binele altora. Ieri nişte prieteni musulmani, sick, concetăţeni ai lui Ghandi...

Am plecat din ţinutul meu pentru a merge să înfrunt un concurs pentru mine imposibil, ori mai mulţi de 11.000 de candidaţi pentru a trece în tur primii 3.500.

Soţul meu a fost operat de hemoroizi şi de sfincter. A fost o intervenţie chirurgicală destul de complicată dat fiind starea avansată a bolii. Am mers să-l iau la sfârşitul şederii sale în spital şi este şi acum foarte suferind.

Îi numesc cele două „iubiri” ale mele şi nu este o lipsă de respect, pentru că simt pentru ei o afecţiune imensă. Am fotografia lui Josemaría şi Alvaro pe computer şi pe noptieră

Alerg mereu la mijlocirea Sfântului Josemaría şi de când am găsit iconiţa Părintelui Alvaro di Portillo alerg şi la el. Parcursul meu a fost simplu dar pentru mine, disperat.

În timpul anilor care s-au scurs am fost o persoană imorală. Anul trecut când am intrat în pagina web a Sfântului Josemaría nu-l cunoşteam deloc. Chiar în aceeaşi zi, am mers într-o librărie şi prima carte pe care am văzut-o a fost Drum, scris de fondatorul lui Opus Dei.

Scriu câteva rânduri pentru a-i mulţumi Sfântului Josemaría pentru ajutorul său. De mai multe ori m-am adresat lui, dar ultima oară i-am spus: „Josemaría, dacă mă scoţi din aceasta, voi scrie.

Sfântul Josemaría mi-a făcut multe favoruri. Cel mai mare a fost acela de a se îngriji de fiul nostru abia născut care era incurabil

Înainte cu câteva luni de examenele mele oficiale de abilitare medicală, eram puţin nervos pentru că aveam mult de studiu, în afara de mulţimea de lucruri de care trebuia să mă ocup în puţin timp.