Evanghelie (Lc 10,21-24)
În ceasul acela a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt și a spus:
„Te preamăresc pe tine, Tată, Domn al cerului și al pământului pentru că ai ascuns acestea celor înțelepți și învățați și le-ai descoperit celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorința ta. Toate mi-au fost date de Tatăl meu și nimeni nu știe cine este Fiul, decât Tatăl, nici cine este Tatăl, decât Fiul și acela căruia Fiul vrea să-i reveleze”.
Apoi, întorcându-se către discipoli, le-a spus aparte: „Fericiți ochii care văd ceea ce vedeți voi, căci vă spun: mulți profeți și regi au voit să vadă ceea ce vedeți voi, și n-au văzut, și să audă ceea ce auziți voi, și n-au auzit”.
Comentariu la Evanghelie
Continuând pregătirea pentru Nașterea Domnului, Biserica ne propune astăzi o Evanghelie în care Isus, inundat de bucuria Duhului, Îl laudă pe Tatăl Său pentru că i-a ales pe cei mici ca să le reveleze misterul Său de Iubire.
La început, textul ne poate surprinde, deoarece Isus pare să se laude cu faptul că Tatăl Său nu a arătat acestea „înțelepților și pricepuților”.
Înțelepciunea este un dar al Duhului Sfânt, poate cel mai prețios dintre toate; iar prudența este o virtute cardinală care ne ajută să identificăm și să dorim binele în fiecare situație.
De ce atunci cuvintele lui Isus par să exprime un anumit dispreț față de cei înțelepți și prudenți? Nu încape îndoială că Domnul, prin această expresie, vrea să ne atragă atenția asupra celor fals înțelepți și prudenți.
De fapt, Isus ni-i oferă ca model pe copii, pentru că ei sunt maeștrii adevăratei înțelepciuni și prudențe divine.
Cei mici nu păstrează nimic pentru ei înșiși, ci dăruiesc totul părinților lor, la fel cum înțelepciunea ne conduce să-L prețuim și să-L gustăm numai pe Dumnezeu.
De asemenea, copiii au o privire limpede și simplă asupra a ceea ce văd, privire care le oferă capacitatea de a transforma repede în acțiune ceea ce cunosc din realitate. Nu se opresc prea mult să se gândească la consecințele acțiunilor lor sau la modul în care vor fi priviți de ceilalți.
Domnul dorește ca și noi să devenim mici, pentru ca El să poată fi mare în noi și nu în pofida noastră. Cu această dispoziție și cu această atitudine, El va avea grijă să ne facă să vedem lucrurile, situațiile și persoanele cu ochii Săi.
