Declaraţia „Prelaturae Personalis” a Congregaţiei pentru Episcopi

Sfânta Congregaţie pentru Episcopi. Declaraţie cu privire la prelaturile personale. Înfiinţarea prelaturii personale a Opus Dei. (23 august 1982)

Prelaturile personale, voite de către Conciliul Vatican II pentru “înfăptuirea unor activităţi pastorale speciale” (Decretul Presbyterorum ordinis, nr.10 §2) şi reglementate apoi juridic în legislaţia pontificală de aplicare a decretelor conciliare (cf. Motu Proprio Ecclesiae sanctae, partea I-a nr. 4), reprezintă o nouă dovadă a sensibilităţii cu care Biserica răspunde nevoilor speciale de pastoraţie şi de evanghelizare ale timpului nostru. Din acest motiv, dispoziţia pontificală conform căreia Opus Dei a fost ridicată la statutul de prelatură personală - cu numele de Prelatura Sfintei Cruci şi a Opus Dei - urmăreşte să faciliteze în mod direct activitatea apostolică a Bisericii, întrucât ea face să se transpună în realitatea practică şi operativă un nou instrument pastoral, până acum doar dorit şi prevăzut în drept, şi acest lucru îl realizează printr-o instituţie ce oferă garanţii doctrinale, disciplinare şi de valabilitate apostolică dovedite.

În acelaşi timp, o atare dispoziţie asigură pentru Opus Dei un statut eclezial în deplin acord cu carisma sa de la fondare şi cu realitatea sa socială, şi rezolvând, în acelaşi timp, problema sa instituţională, ea face şi mai desăvârşită integrarea instituţiei în pastoraţia organică a Bisericii universale şi a Bisericilor locale, şi face ca astfel slujirea sa să fie şi mai eficientă. Aşa cum rezultă din normele următoare după care Sfântul Scaun reglementează structurile prelaturii şi activitatea ei, în respectarea deplină a drepturilor legitime ale episcopilor diecezani, principalele note caracteristice ale prelaturii care urmează a fi înfiinţată sunt:

1. În ce priveşte organizarea sa

Prelatura Opus Dei este de domeniu internaţional; prelatul, care este ordinariul propriu al acesteia, şi consiliile îşi au sediul central la Roma. Clerul prelaturii, încardinat în ea, provine chiar din rândul laicilor încorporaţi în ea: nici un candidat la sacerdoţiu, diacon sau preot nu este sustras Bisericilor locale. Laicii - bărbaţi şi femei, celibatari sau căsătoriţi, de toate profesiunile şi condiţiile sociale - care se dedică realizării finalităţii apostolice proprii a prelaturii asumându-şi angajamente serioase şi importante, o fac pe baza unei relaţii contractuale foarte precise şi nu în baza unor voturi.

2. Prelatura Opus Dei este o structură jurisdicţională seculară şi, ca urmare:

Conform dispoziţiilor de drept general şi al celui propriu prelaturii, clericii încardinaţi în ea aparţin în toate privinţele clerului secular; astfel că aceştia au relaţii de strânsă unitate cu preoţii seculari ai Bisericilor locale şi, în ce priveşte constituirea Consiliilor prezbiterale, se bucură de dreptul de vot activ şi pasiv. Laicii încorporaţi în prelatură nu-şi schimbă condiţia proprie personală, teologică şi canonică de credincioşi laici obişnuiţi, şi se comportă ca atare în întreg felul lor de a acţiona şi, în mod concret, în apostolatul lor. Spiritul şi finalitatea Opus Dei subliniază valoarea sfinţitoare a activităţii profesionale obişnuite, adică îndatorirea de a se sfinţi în această activitate, de a o sfinţi şi de a o transforma într-un instrument de apostolat, deci munca şi apostolatul celor ce aparţin prelaturii se realizează de obicei în mediul şi condiţiile proprii societăţii seculare, ţinând seamă de normele generale pe care le indică, pentru apostolatul laicilor, Sfântul Scaun sau episcopii diecezani. În ceea ce priveşte opţiunea în materie profesională, socială, politică, etc., credincioşii laici ce aparţin prelaturii se bucură - în limitele credinţei şi moralei catolice şi a disciplinei Bisericii - de aceeaşi libertate ca şi ceilalţi catolici, concetăţeni ai lor, prin urmare prelatura nu-şi asumă activităţile profesionale, sociale, politice, economice, etc., ale niciunuia dintre membrii săi.

3. Puterea prelatului

Este vorba de o putere obişnuită de guvernământ sau de jurisdicţie, limitată la ceea ce priveşte finalitatea specifică a prelaturii, şi ea este în mod substanţial diferită, prin materia sa, de jurisdicţia ce revine episcopilor diecezani pentru asistenţa pastorală obişnuită a credincioşilor lor. În afară de conducerea clerului propriu, ea comportă conducerea generală a formării şi a îngrijirii spirituale şi apostolice specifice pe care o primesc laicii încorporaţi în Opus Dei, în vederea dedicării mai depline în serviciul Bisericii. Împreună cu dreptul de a încardina proprii candidaţi la preoţie, prelatul are răspunderea de a se îngriji de formarea specifică a acestora în propriile centre, conform normelor stabilite de congregaţia competentă, ca şi de viaţa spirituală şi formaţia permanentă a preoţilor promovaţi de către el la ordinele sacre, ca şi de susţinerea lor demnă şi asistenţa necesară în caz de îmbolnăvire, bătrâneţe, etc. Laicii se află sub jurisdicţia prelatului în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor particulare - ascetice, de formare şi apostolice - pe care ei şi le asumă în mod liber, prin legătura în virtutea căreia ei se dedică finalităţii proprii a prelaturii.

4. Dispoziţiile ecleziastice teritoriale şi drepturile legitime ale ordinarilor locului.

Conform prescripţiilor de drept, membrii prelaturii trebuie să respecte normele teritoriale ce se referă atât la directivele generale cu caracter doctrinar, liturgic şi pastoral, cât şi legile de ordin public şi, de asemenea, în cazul preoţilor, disciplina generală a clerului. Preoţii prelaturii trebuie să obţină facultăţile ministeriale ale autorităţii teritoriale competente, pentru exercitarea ministerului lor în ce priveşte persoanele care nu ţin de Opus Dei. Laicii încorporaţi în prelatura Opus Dei, rămân credincioşi ai diecezelor respective în care îşi au domiciliul sau cvasi-domiciliul, şi sunt supuşi prin urmare jurisdicţiei episcopului diecezan în tot ceea ce dreptul reglementează pentru toţi credincioşii simpli.

5. Coordonarea pastorală împreună cu ordinarii locului şi inserarea fructuoasă a prelaturii Opus Dei în Bisericile locale.

Pentru înfiinţarea fiecăruia dintre centrele prelaturii, este totdeauna necesară autorizaţia prealabilă a ordinariului diecezan respectiv. Ordinariul diecezan are, în plus, dreptul să viziteze ad normam juris aceste centre, şi este informat în mod regulat aspra activităţilor acestora. În ce priveşte parohiile, bisericile rectorale şi alte biserici, ca şi alte oficii religioase ce se pot încredinţa, de către ordinariul locului, prelaturii sau preoţilor încardinaţi în ea, se va stipula pentru fiecare caz în parte o convenţie între acest ordinariu şi prelatul Opus Dei sau vicarii săi. În toate ţările, prelatura va menţine contacte regulate cu preşedintele şi organismele Conferinţei episcopale, şi în mod frecvent cu episcopii diecezelor în care prelatura este prezentă.

6. Cu prelatura este unită în mod inseparabil Societatea sacerdotală a Sfintei Cruci, asociaţie din care pot să facă parte preoţi ai clerului diecezan care doresc să caute sfinţenia în exercitarea propriului minister, conform spiritualităţii şi practicii ascetice a Opus Dei; în virtutea acestei apartenenţe la asociaţie, aceştia nu fac parte din clerul prelaturii, ci rămân în toate privinţele sub conducerea ordinariului propriu, pe care ei îl informează, dacă el o doreşte, despre această apartenenţă.

7. Prelatura depinde de Sacra Congregaţie pentru Episcopi (cf. Constituţiei Apostolice Regimini ecclesiae universae, nr. 49 § 1) şi, în acelaşi mod ca şi alte jurisdicţii autonome, ea este calificată să trateze problemele specifice împreună cu dicasterele competente ale Sfântului Scaun, după natura subiectelor în chestiune în fiecare caz.

8. Prin Sacra Congregaţie pentru Episcopi, prelatul va prezenta Pontifului roman, la fiecare cinci ani, un raport detaliat, atât din punct de vedere pastoral cât şi juridic, asupra stării prelaturii şi asupra dezvoltării activităţii sale apostolice specifice.

Suveranul Pontif Ioan Paul al II-lea, Papă prin divina Providenţă, în audienţa acordată subsemnatului prefect al Sacrei Congregaţii pentru Episcopi la 5 august 1982, a aprobat, confirmat şi a dispus publicarea acestei declaraţii asupra înfiinţării Prelaturii Sfintei Cruci şi a Opus Dei.

Roma, Sacra Congregaţie pentru Episcopi, 23 august 1982

Sebastiano, card. BAGGIO,

Prefect