Când intri în casa lui Concepción Bueno, primul lucru care îti sare în ochi este faptul că e nevoie să fie zugrăvită. Concepción are 73 ani şi suferă de osteoartrită de aceea este gârbovă. În situaţia dânsei este greu să ne-o imaginăm zugrăvind casa. Şi chiar dacă ar putea să o zugrăvească nu ar avea bani pentru a-şi cumpăra materialele. Ea înţelege doar moneda veche pesetas. Spune că pensia dumneaei este de 65 000 dar că plăteşte 43 000 doar pentru chirie.
Nu-i lipsesc cerinţele pentru a fi inclusă în programul “peria solidară”. Iniţiativa aparţine unui grup de 30 tineri voluntari malagheni care s-au dedicat curăţirii şi zugrăvirii casele persoanelor care dispun de resurse puţine. Majoritatea sunt studenţi şi câţiva profesori. Esta a doua oară când se organizează în Málaga. Unul din coordonatorii iniţiativei, Javier García Rull spune: “Anul trecut am intervenit în 8 case. În acest an sperăm să intervenim în 10”.
Îmbrăcat într-o salopetă albă, Andrés Aragón de 18 ani, ridică mobila pentru a curăţi înaintea zugrăvirii peretelui. Doreşte să înveţe Inginerie Civilă: “Nu există limite de vârstă pentru a muncii. Vârsta minimă este 16 ani deoarece este o muncă grea, dar îndeplinind această condiţie poate participa oricine doreşte”, explică.
Aragón, ca şi majoritatea zugravilor ocazionali, a cunoscut această iniţiativă prin intermediul Asociaţiei Universitare Alazores, coordonată de persoane din Opus Dei. Grupul sprijină ONG-ul Cooperare Internaţională, precum şi alte firme care aduc gratuit resurse. Firma “Pinturas Andalucía” a dăruit primele materiale: 330 kilograme de vopsea albă; firma de închiriere de maşini Avis a împrumutat o furgonetă şi Pinsur a oferit asistenţă tehnică.
Zilele de muncă voluntară încep de la ora 10.00 dimineaţa până la 18.00 după-masa. O muncă grea datorita temperaturilor de vară. Termometrul depăşeşte uşor 30 de grade. În ciuda căldurii, selectarea perioadei de muncă este fundamentată. “Iulie este luna de vacanţă în care multă lume nu a plecat din localitate”, spune García Rull.
Primăria Málaga a colaborat în cadrul proiectului prin intermediul serviciilor sociale, informând cu privire la familiile cele mai nevoiaşe.
“Zugrăviţi prima dată salonul pentru a putea sta acolo până se termină”, spune Concepción. “Cum doriţi dumneavoastră doamna Concha”, îi răspunde voluntarul. Femeia trăieşte de cinci ani în casa de pe strada Amargura în centrul oraşului. Are o suprafaţă de aproximativ 70 de metri pătraţi. Înainte avea aproximativ 20 metrii pătraţi într-o colibă. În locul unui wolker obişnuit, neavând resurse suficiente se deplasează sprijinindu-se intr-un scaun de răchită.
În timp ce găteşte stând în faţa unui mic reşou electric, Aragón şi doi colegi trag mobila care de ani nu a fost mutată. În spatele unei canapele erau nişte cărţi de joc şterse pe care nu se mai vedeau numerele sau iconiţe cu sfinţi. Voluntarul de anul trecut: “Anul acesta, casele în care intervenim sunt in stare mult mai bună. Anul trecut am întâlnit pereţi complet negri şi alţii găuriţi” spune.
Toţi zugravii solitari sunt de acord că cea mai mare satisfacţie este să dai o mână de ajutor celorlalţi. Când tinerii termină munca, Concepción va continua sa locuiască în Amargura, dar în casa sa va intra mai multă lumină decât în trecut.