Raquel Escudier este din San Fernando, Cádiz, Spania. Ea este căsătorită și are doi copii. Viața ei luat o întorsătură dramatică atunci când un lama (un învățător spiritual budist ) i-a recomandat să meargă la liturghie în fiecare zi…

Raquel a crezut că acesta nu i-a înțeles bine povestea care începuse atunci când era o elevă rebelă, cu rezultate proaste la învățătură. Preocupați, părinții ei au decis să o trimită la o școală cu internat unde urma să repete ultimele 6 semestre pe care le ratase. Părinții ei au considerat că numai într-o astfel de școală fiica lor ar fi putut să-și reconstituie bunele rezultate de altă dată, așa că au trimis-o la Grazalema.

Patru ani de Budism

Dar ea a fost avertizată: „Ai grijă, această școală este din Opus Dei”. Raquel și-a petrecut restul timpului în această școală „evitând orice avea legătură cu Opus Dei”.

Acolo l-a întâlnit pe viitorul ei soț cu care, peste puțin timp s-a și căsătorit și cu care a avut doi copii. Era fericită, dar potrivit propriilor ei cuvinte, era „neliniștită”, așa că a acceptat invitația unei prietene de a participa la niște cursuri de yoga, sperând să găsească acolo liniștea și echilibrul.

Lui Raquel i-a plăcut yoga, așa că instructorul ei a început să o atragă către Budism. A început să mediteze și să participe la ședințe cu niște lama.

„Pentru o perioadă am fost foarte fericită”, spunea Raquel amintindu-și de cei patru ani de Budism. „Mă simțeam echilibrată și totul părea minunat”.

La un moment dat, totuși, acel sentiment de liniște a dispărut și angoasa ei a reapărut cu și mai multă forță.

Yoga și meditație, dar fără sentimente

Raquel începu să perceapă o prezență străină care stătea în fața ei, care îi întindea mâna. Se simți stânjenită, așa că îi vorbi unui instructor lama despre această prezență, specificând că, deși nu era practicantă, se considera totuși, catolică.

Răspunsul instructorului lama a surprins-o: „Trebuie să mergi la liturghie”. Raquel a încercat să-i explice că își găsise liniștea în Budism, dar el insistă: „Ai nevoie să mergi la liturghie în fiecare zi”.

Raquel începu să meargă la liturghie zilnic, strecurându-se chiar în ultima bancă din biserică. Ea continuă să practice yoga, dar deveni extrem de confuză. „Lama nu mă înțelegea, și nici «omul de pe cruce» nu mă înțelegea. Speram mereu să simt ceva, pentru că scopul budismului este să simți”.

O nouă sugestie surprinzătoare

În aceeași perioadă, fiica ei începuse să participe la lecțiile de catechism și să se pregătească pentru Prima Împărtășanie, iar înainte ca fata să se spovedească pentru prima dată, părinții ei au mers la Spovadă. Raquel i-a spus preotului că s-a spovedit pentru că a crezut că așa este corect să facă, dar că este budistă. Preotul o invită, cu blândețe, să îi spună întreaga poveste. La sfârșit, el o întrebă: „Te-ai gândit vreodată că acest lucru ar putea veni de la Dumnezeu?”.

Raquel a continuat să meargă la liturghie fără să o înțeleagă, dar treptat, a început să bată în retragere. „Atunci mi-am dat seama cine îmi întindea acea mână... era Cristos însuși. El mă invita să-l urmez, dar eu mă opuneam”.

Raquel a început să învețe despre credință prin intermediul formării pe care o primea fiica ei. „Evitasem atât de mult acest lucru și, deodată, mi s-a părut că este vocația mea”.

Soțul ei a fost alături de ea pe tot parcursul acestui drum de întoarcere. Raquel își trăiește vocația ca supranumerară a Opus Dei și spune că totul a ieșit bine.

„Cel mai minunat lucru pentru mine este să mă gândesc, că Isus Cristos însuși a fost cel care a venit către mine”, spune ea.