7. Ce tip de persoane frecventa Sf. Josemaría la începuturile lui Opus Dei?

Ca preot se preocupa de persoane de tot felul, din toate mediile sociale

Date istorice

Josemaría Escrivá și Isidoro Zorzano, primul membru Opus Dei

Ca preot se preocupa de persoane de tot felul, din toate mediile sociale. Şi-a dedicat cele mai frumoase momente ale tinereţii la Fundaţia pentru bolnavi a doamnelor apostolice, ca să stea la căpătâiul bolnavilor şi să se înconjoare de copiii defavorizaţi din cartierele cele mai sărace din Madrid. Iată mărturia sorei Asunción Muñoz, doamnă apostolică, trimisă cauzei de canonizare a Sf. Josemaría:

„Nu făcea parte din atribuţiile sale ca să se ocupe de activitatea prodigioasă pe care o desfăşura la Fundaţie, la Madrid în acea epocă pe lângă cei săraci şi bolnavi, în general cei mai loviţi de soartă. Totuşi Pr. Josemaría a profitat de faptul că fusese numit capelan pentru a se dedica cu generozitate, cu enorme sacrificiu, într-un mod absolut dezinteresat, de un număr nesfârşit de bolnavi şi îi cuprindea pe toţi în inima sa de preot” (VÁZQUEZ DE PRADA, A., El Fundador del Opus Dei. Vida de Josemaría Escrivá de Balaguer, Vol. 1: ¡Señor, que vea!, Rialp, Madrid 1997, p. 262).

S-a ocupat de persoane foarte defavorizate care locuiau în condiţii improprii în barăci sau în curţile interioare din cartierele cele mai sărace de la periferia Madridului şi de asemenea de sute de bolnavi din spitale care nu aveau nicio şansă de supravieţuire.

José Ramón Herrero Fontana ne relatează în această privinţă: „Am acea amintire extraordinară în suflet: Părintele îngenuncheat aproape de un bolnav întins pe o saltea mizerabilă de paie sau pe pământ, încurajându-l şoptindu-i cuvinte de îmbărbătare şi speranţă. Iată o imagine ce nu se poate uita: Părintele la căpătâiul muribunzilor consolându-i, vorbindu-le despre Dumnezeu… O imagine ce reflectă şi rezumă deopotrivă ce au însemnat acei ani pentru el” (CEJAS, J.M., José María Somoano en los comienzos del Opus Dei, Rialp, Madrid 1995, p. 96).

—Cfr. GONZÁLEZ SIMANCAS Y LACASA, J., San Josemaría entre los enfermos de Madrid (1927-1931), în «STUDIA ET DOCUMENTA», Rivista dell´Istituto Storico San Josemaría Escrivá, vol. 2 (2008), Roma, pp. 147-203.

În acelaşi timp frecventa numeroase alte persoane: studenţi, profesori universitari, muncitori, vânzători, artişti, etc.

Predicile sale au fost întotdeauna strict religioase, ceea ce surprindea în aceste medii propice amestecului dintre politică şi religie. Sf. Josemaría era cunoscut de toată lumea ca un preot care nu vorbeşte decât despre Dumnezeu, încurajând iertarea şi înţelegerea reciprocă. Îndemna pe toată lumea să muncească umăr la umăr, să pună în practică idealurile nobile împreună persoane care puteau avea idei diferite. Acest lucru făcea ca predicile sale să fie şi mai atrăgătoare.