Când citești „Drum”…

Sufăr de cancer. Acum cinci ani, când mă luptam disperată cu această boală, prietena mea cea mai bună, Margaret, mi-a dat un exemplar al cărții „Drum”, care m-a mângâiat și încurajat extrem de mult.

Sufăr de cancer. Acum cinci ani, când mă luptam disperată cu această boală, prietena mea cea mai bună, Margaret, mi-a dat un exemplar al cărții „Drum”, care m-a mângâiat și încurajat extrem de mult.

Nu cu mult timp în urmă, o prietenă de la Opus Dei mi-a spus că traducerea în chineză a acestui clasic modern de spiritualitate va fi reeditată. Mi-a cerut să o ajut cu verificarea finală a textului. Gândindu-mă că fusesem profesoară de limba chineză toată viața – specialitatea mea era așadar corectarea creațiilor literare – mi-am spus că aveam toate motivele să accept această sarcină cu bucurie.

Incidental, mă pregăteam și pentru examenul medical anual. Fuseseră stabilite datele pentru analize și rezultate, iar eu eram ușor neliniștită. Prietena mea m-a întrebat cu atenție și prudență: „Ești bine?” Cu dificultate, i-am spus adevărul. De fapt, medicul simțise o creștere de încă un centimetru în interior. Era bine sau rău? Nu puteam decât să așteptăm.

Lupta împotriva cancerului este nesfârșită. Nu există „absolvire” de boală. Asemenea vești, după toate tipurile de tratament la care fusesem supusă în ultimii ani, nu ar fi trebuit deci să mă tulbure. Cu toate acestea, gândurile mi-au scăpat de sub control, am început să nu mai dorm și să mă forțez să mănânc cât mai mult, însă fără efect: continuam să scad în greutate.

Atunci mi-am spus: Nu te mai gândi atât de mult! Dacă trebuie să se întâmple ceva, se va întâmpla! Fie ce-o fi! M-am bucurat de acest nou moment mobilizator și m-am dedicat unei sarcini care urma să îmi absoarbă toată atenția. Și astfel, cu infinită grijă, concentrare și seriozitate, am început să lucrez la traducerea acestei cărți pe care o mai citisem de mai multe ori înainte.

Sună ciudat, dar această nouă lectură mi-a dezvăluit o carte încă surprinzător de nouă și proaspătă. Însă am înțeles-o mai profund, în toată intimitatea și bogăția ei de sensuri. Simțeam uneori cum diverse inspirații îmi atingeau sufletul. Nu exagerez – simțeam că în acele momente Duhul Sfânt îmi vorbea. Dacă, urmând modelul meu, ați „mesteca” pe îndelete fiecare cuvânt, ați înțelege mai bine ceea ce povestesc. Și, mai presus de toate, ați fi umpluți de Duhul Sfânt și ați fi iluminați.

Prietene, dacă citit Sfânta Scriptură, probabil că faci parte dintre cei care așteaptă „adierea lui Ilie” (cf I Regi 19, 12) . Ei bine, când citești „Drum”, aceasta este experiența pe care o trăiești. Prin părinte, frate, prieten, îndrumător spiritual, Duhul Sfânt ne șoptește delicat în ureche, încurajându-ne, conducându-ne pe calea rugăciunii și a iubirii lui Dumnezeu.

Iar întreaga tulburare a încetat. Am găsit multă lumină și tărie în această carte, convinsă fiind că Dumnezeu este cu mine, aproape. El mă iubește și știe că și eu Îl iubesc. Sub mângâierea Duhului Sfânt, am ascultat cuvintele Sale, am urmat chemarea și calea Sa. Fără să mă zbat, fără să opun rezistență, fără să mă bazez pe propriile forțe. Da, autorul, Sf. Josemaria Escriva, prin această mică lucrare, a deschis pentru noi laicii calea dumnezeiască a sfințirii în lume.

Și în sfârșit, am trecut cu bine de examinarea anuală, mulțumind lui Dumnezeu pentru milostivirea Sa. Medicul mi-a spus că este o formațiune benignă dar că este nevoie să rămân sub observație. Am simțit că am fost scutită de o încercare. De fapt, mai devreme sau mai târziu, toți vom ajunge în fața Domnului. Ar trebui deci să fim mai atenți la viața noastră spirituală, astfel încât să fim pregătiți pentru acest moment final.